Mass Media

MONITORUL EXPRES, 23 martie 2017

Proiecte cu bani europeni
Nouă milioane de euro pentru a da viaţă cetăţilor Făgăraş şi Rîşnov
Mihaela Parghel

Cetăţile de la Făgăraş şi de la Rîşnov vor fi reabilitate în următoarele luni din fonduri europene. Primăriile celor două localităţi au obţinut punctaje bune la proiectele cu care au aplicat pentru finanţări pentru fondurile nerambursabile prin Programul Operaţional Regional 2014 - 2020, Axa 5 şi urmează să primească împreună aproape nouă milioane de euro. Deşi rezultatele oficiale ale evaluării proiectelor nu au fost făcute publice încă, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a dezvăluit că există deja date conform cărora cele două proiecte au punctaje foarte bune şi vor intra la finanţare. „Sper să fie printre primele care vor fi selectate în vederea reabilitării celor două cetăţi, extrem de importante pentru judeţul nostru“, a declarat Adrian Veştea.
4,9 milioane de euro pentru o nouă faţă a Cetăţii Făgăraş
Pentru Cetatea Făgăraşului proiectul de reabilitare are o valoare de aproape 4,9 milioane de euro şi este unul foarte complex. Proiectul are în vedere atît reparaţii pentru obiectivul turistic, dar şi „readucerea la viaţă“ a unor ateliere din Cetate, prin angajarea unor meşteri care să arate turiştilor cîteva meşteşurguri străvechi şi să susţină scene de „living history“. Primarul municipiului Făgăraş, Gheorghe Sucaciu, spune că printre lucrările importante care vor fi făcute la cetate se numără construirea a două poduri mobile de acces, unul la intrarea principală, iar celălalt pe latura dinspre nord (în partea dinspre cartierul Galaţi), precum şi menajarea şanţului de apărare, prin curăţarea pămîntului adunat în timp pe zidurile cetăţii. „Cetatea este construită pe piloni de stejar, care în apă se conservă chiar bine. Acest pămînt adunat pe ziduri riscă, în schimb, să altereze pilonii“, a spus Gheorghe Sucaciu.
„Living history“ la Cetatea Rîşnov
Pentru reabilitarea Cetăţii Rîşnov, Primăria din localitate a depus un proiect în valoare de 3,9 milioane de euro, care are în vedere reparaţii totale pentru acest obiectiv. Primăria Rîşnov îşi propune să transforme incinta de sus a cetăţii într-un spaţiu care să ofere turiştilor o experienţă complexă, cu vizitarea unui tîrg fortificat cu elemente de arhitectură din perioada secolului al XIV-lea pînă în secolul al XVIII-lea, reconstituiri istorice şi expoziţii muzeale, scene de living history, ateliere de meşteşuguri istorice şi vizibilitate pentru unul dintre cele mai frumoase peisaje din România. Lucrările de bază propuse în acest proiect se referă, pe de-o parte, la desfiinţarea construcţiilor sau completărilor la structuri, dacă acestea nu respectă principiul autenticităţii sau sînt realizate cu materiale şi tehnici neadecvate, desfiinţarea compartimentelor recent realizate pe structuri uşoare, desfiinţarea construcţiei de lemn realizate în perioada 2000 - 2006, în vecinătatea capelei de sus din Incinta de Vest, precum desfacerea finisajelor interioare şi exterioare realizate din materiale şi cu tehnici inadecvate. De asemenea, lucrările propuse pentru Cetatea de sus prevăd şi reconstituirea parţială sau integrală a unora dintre construcţiile componente ale Incintei de Vest, cum sînt Turnul Gotic şi căsuţele, dar şi refacerea sau înlocuirea parţială a elementelor din lemn la şarpante şi planşee, degradate sau executate în perioada 2000 - 2006, cu elemente dimensionate greşit, materiale şi tehnici inadecvate. Vor fi refăcute şi instalaţiile, iar spaţiile interioare rezultate vor fi dotate pentru a fi utilizate ca spaţii muzeale sau de desfăşurare a unor evenimente. În urma acestor intervenţii vor rezulta 15 spaţii pentru expoziţii.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=169087&Proiecte-cu-bani-europeni-Noua-milioane-de-euro-pentru-a-da-viata-cetatilor-Fagaras-si-Risnov



MONITORUL EXPRES, 23 martie 2017

Supăraţi pentru lansarea tîrzie a fondurilor europene
MEx

• Preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, este nemulţumit de „ieşirile“ publice ale comisarului Corina Creţu: „Noi sîntem practicieni în administraţie, nu politicieni europeni“
Preşedintele Consiliului Director pentru Dezvoltare Regională Centru, Tamas Sandor, care este şi preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna, s-a arătat nemulţumit ieri de faptul că ciclul bugetar 2014-2020, pentru atragerea unor finanţări europene nu a început încă. Declaraţia lui Tamas Sandor, făcută la şedinţa Consiliului Director pentru Dezvoltare Regională Centru, găzduită ieri de Braşov, este un răspuns la afirmaţiile comisarului european Corina Creţu, care şi-a manifestat public nemulţumirea faţă de modul în care România gestionează situaţia acestor fonduri.
O singură axă deschisă pe POR 2014 - 2020
„Noi, care sîntem practicieni în administraţia publică, nu politicieni la nivel european, sîntem cei care ar trebui să ne declarăm nemulţumiţi. De trei ani noi ar fi trebuit să începem acest ciclu bugetar. Guvernul tehnocrat s-a ocupat de aproape tot, dar numai de lansările programelor nu. Noi, preşedinţii şi primarii sîntem tare nemulţumiţi de tot ce s-a întîmplat în ultimii doi-trei ani. Sîntem aproape la mijlocul anului 2017, ciclul bugetar a început din 2014 şi o singură axă este deschisă, iar majoritatea celorlalte nici măcar nu s-au deschis. Sîntem practicieni în administraţie publică şi nu politicieni la nivel european”, a declarat Tamas Sandor (foto). Preşedintele CDR Centru spune că a început să încurajeze cooperarea între judeţe pentru marile proiecte, iar în acest sens Braşovul şi Covasna au în implementare un proiect comun pentru modernizarea drumurilor interjudeţene DN 1 şi DN 12. „Aceasta este intenţia noastră, pentru a atrage cît mai mulţi bani, dar, pentru aceasta avem nevoie şi de sprijinul Guvernului şi al Uniunii Europene“, a mai spus preşedintele CDR, adăugînd că personal este mulţumit de faptul că Ministerul Dezvoltării este condus de Sevil Shhaideh, „pentru că şi dînsa este un practician şi ştie meserie“.
1.300 de proiecte finanţate în perioada 2007 - 2012
Potrivit unui raport prezentat la Braşov de Agenţia Regională de Dezvoltare Centru, pe ciclul bugetar 2007 - 2013 s-au depus 1.300 de proiecte în valoare de 1,3 miliarde de euro, în judeţele regiunii. Pe perioada 2014 - 2020, în care „fondurile europene au plecat mai încet“, după cum spune Simion Creţu, directorul general al ADR Centru, sînt peste 400 de proiecte în evaluare la această dată. Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, judeţul are cîteva proiecte pentru reabilitarea unor drumuri, în timp ce primarul municipiului, George Scripcaru, spune că Braşovul are în vedere finalizarea Planului de Mobilitate Urbană şi a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană, iar apoi va începe aplicaţiile propriu-zise pentru obţinerea unor finanţări. „Vom înfiinţa Autoritatea Urbană, demers ce este obligatoriu prin procedurile referitoare la accesarea fondurilor europene. Această structură urmează să prioritizeze proiectele incluse în SIDU a Zonei Metropolitane. Ne axăm pe infrastructură, pentru că aceasta generează dezvoltare economică şi socială. Noi speram să accesăm cel puţin la fel de mulţi bani ca în ciclul bugetar 2007 - 2013“, a spus primarul Braşovului, George Scripcaru.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=169080&Suparati-pentru-lansarea-tirzie-a-fondurilor-europene



BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 23 martie 2017

Cetăţile din Râşnov şi Făgăraş au mari şanse să fie reabilitate cu fonduri europene
Radu COLŢEA

Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a afirmat că dosarele depuse de cele două primării au obţinut punctaje mari
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Adrian Veştea, a anunţat ieri, înaintea şedinţei Consiliului pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru că, zilele trecute, primăriile Râşnov şi Făgăraş au fost informate că proiectele de reabilitare a cetăţilor din cele două localităţi, pentru care s-au depus cereri de finanţare europeană prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, pe Axa 5, s-au obţinut punctaje bune. „Sper să fie printre primele care vor fi selectate în vederea reabilitării celor două cetăţi, extrem de importante pentru judeţul nostru”, a declarat Adrian Veştea.
3,68 milioane de euro pentru Râşnov
La Râşnov, proiectul prevede reabilitarea Cetăţii de sus, iar valoarea totală a lucrărilor este estimată la 3,68 milioane de euro, ne-a precizat Liviu Butnariu, viceprimarul cu atribuţii de primar al oraşului. În primă fază vor fi dezafectate toate amenajările neautorizate efectuate în perioada 2000-2006, când monumentul a fost administrat de un investitor italian. În cea de-a doua etapă se vor efectua lucrări de consolidare, vor fi reconstruite total sau parţial mai multe turnuri şi două căsuţe din grupul aflat în zona Turnului Armelor, iar zidurile de apărare vor fi refăcute cu ajutorul materialelor tradiţionale. Proiectul mai prevede refacerea porţii de acces din zona Turnului Armelor, dar şi restaurarea sistemului de apărare de tip „gură de lup” care exista în această zonă. În programul de lucrări sunt incluse şi elementele de tâmplărie, dar şi decoraţiunile. De asemenea, se realizarea instalaţiilor electrice, a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizarea, dar şi instalarea unor sisteme de încălzire. În incinta cetăţii se vor amenaja două spaţii muzeale cu microclimat corespunzător, dar şi o zonă pentru spectacole, un centrul de informare sau ateliere meşteşugăreşti. În exterior se vor realiza amenajări peisagistice, căi de acces şi rampe.
Cetatea Făgăraş, readusă la viaţă
Primarul Făgăraşului, Gheorghe Sucaciu, a precizat că proiectul depus la ADR are o valoare totală de 4,9 milioane de euro şi vizează „readucerea la viaţă” a cetăţii. „Practic, vrem ca prin acest proiect să readucem atmosfera din urmă cu mai multe secole în cetate. Vom realiza două podeţe de lemn peste şanţul de apărare, unul la intrarea principală, unde acum există o alee amenajată pe un val de pământ, iar celălalt pe latura de nord, unde era o intrare secundară”, a declarat Sucaciu. De asemenea, va fi reamenajat şi şanţul de apărare. Valul de pământ de lângă ziduri, rezultat în urma numeroaselor decolmatări a lacului, va fi îndepărtat. Zidurile de apărare sunt construite pe piloni de stejar, iar prin îndepărtarea pământului va fi asigurată umezeala necesară conservării lemnului. Pe lângă aceste lucrări, se va lucra la turnuri, la ziduri şi vor fi amenajate ateliere, inclusiv unul de fierărie. După ce se vor termina lucrările, în cetate se vor desfăşura activităţi, iar turiştii vor vedea exact care era atmosfera în urmă cu mai multe sute de ani.
http://www.bzb.ro/stire/cetatile-din-rasnov-si-fagaras-au-mari-sanse-sa-fie-reabilitate-cu-fonduri-europene-a109796



BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 23 martie 2017

Consiliul Judeţean Braşov prelungeşte durata de rambursare a unui credit de 30 de milioane de lei contractat la CEC Bank
Ovidiu VRÂNCEANU

Consilierii judeţeni braşoveni vor analiza astăzi propunerea executivului de prelungire a unui credit obţinut de la CEC Bank în urmă cu doi ani de la 120 de luni (zece ani) la 144 de luni (12 ani). De asemenea, aleşii judeţeni vor discuta şi pe tema prelungirii perioadei de tragere şi a celei de graţie până la data de 2 aprilie 2019. În aprilie 2015, CJ Braşov a încheiat un contract cu CEC Bank pentru un împrumut de aproximativ 30 de milioane de lei. Cea mai mare parte a banilor va fi folosită pentru a treia etapă a construcţiei aeroportului, iar restul pentru modernizarea spitalului judeţean. Din suma contractată nu a fost folosit niciun ban până în prezent datorită stadiului de derulare a procedurilor de achiziţii, a clarificării situaţiei juridice a terenului aferent aeroportului şi procedurilor de obţinere a diferitelor avize. Faza a treia a lucrărilor cuprinde balizajul, turnul de control, terminalul, dar şi breteaua de legătură de la aeroport. Până în prezent, pentru aeroport s-au cheltuit aproximativ 24 de milioane de euro. Aeroportul se întinde pe o suprafaţă de 200 de hectare.
http://www.bzb.ro/stire/consiliul-judetean-brasov-prelungeste-durata-de-rambursare-a-unui-credit-de-30-de-milioane-de-lei-contractat-la-cec-bank-a109790



BRASOVTV.COM, 22 martie 2017

Strategia pentru atragerea fondurilor europene, discutată la Brașov
Atragerea fondurilor europene și punerea în aplicare a unui număr cât mai mare de proiecte cu finanțare nerambursabila. Acestea sunt principalele obiective ale Consiliului pentru Dezvoltare Regională Centru reunit la Brașov. 24 de reprezentanți ai Consiliului au luat parte la întâlnire.  Principala temă a discuției de la Brașov s-a referit la pregătirea în detaliu a proiectelor pentru creșterea absorbției de fonduri europene. La întâlnirea organizată de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru au fost invitați reprezentanți din cele șase județe ale Regiunii, Brașov, Covasna, Harghita, Alba, Sibiu și Mureș. „Primăria de la Râșnov și cea de la Făgăraș, pe axa 5 au obținut un punctaj bun. Sper ca acestea să fie printre proiectele care vor fi selecționate, în vederea reabilitării celor două cetăți, care sunt extrem de importante pentru județul nostru. Vom aplica și pe celelalte axe care se vor deschide, în așa fel încât județul Brașov să fie unul care să fie preocupat de atragerea fondurilor europene”, a declarat președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea. Documentația corectă axată strict pe nevoile cetățenilor unei comunități reprezintă pasul cel mai important în obținerea unei finanțări europene. Municipiul Brașov și Vama Buzăului se numără printre localitățile cu cea mai bună absorbție a fondurilor europene din județul Brașov. „Planul de mobilitate reprezintă practic cel mai important proiect al județului Brașov, pentru că întrunește mai multe elemente de natură strategică, pe componenta logistică, de infrastructură, economică și socială, care ar rezolva o problemă pe ceea ce-nseamnă mobilitatea și posibilitatea de a te mișca în Zona Metropolitană”, a menționat și primarul Brașovului, George Scripcaru. „Vrem să atragem mai multe fonduri europene pentru exercițiu bugetar următor. Avem și în momentul de față în derulare proiecte pe fonduri europene. Este vorba de dotarea căminului cultural, așteptăm un răspuns și pentru proiectul Școală pentru Viitor”, a precizat Tiberiu Chirilaș, primarul din Vama Buzăului. La finalul anului 2016, prin Programul Operațional Regional, ADR Centru avea un procentaj de absorbție a fondurilor europene de peste 82%.
http://www.brasovtv.com/index.php/economic/3168-fonduri-europene




Modificat la data de 23 Martie 2017