Monumente și Cetăți

Cetatea Braşovului, redată braşovenilor 

 La zece ani de la demararea primelor lucrări de restaurare, conservare şi reabilitare a zidurilor, turnurilor şi bastioanelor oraşului, acum, odată cu inaugurarea Bastionului Postăvarilor, Consiliul Judeţean a redat Cetatea Braşovului braşovenilor.

Fortificaţiile care înconjurau Braşovul medieval şi-au recăpătat măreţia de odinioară. Acest amplu program de investiţii menit să pună în valoare patrimoniul istoric inestimabil al municipiului nostru a fost iniţiat şi coordonat de Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov. Pentru finanţarea lucrărilor, administraţia judeţeană a obţinut fonduri externe nerambursabile pentru care a asigurat cofinanţări, însă cea mai mare parte a sumelor a fost alocată din bugetul propriu al Consiliului Judeţean. Toate lucrările s-au realizat în colaborare cu experţi în domeniul monumentelor istorice, fiind avizate de instituţiile abilitate. Investiţiile au început în 2001 cu refacerea edificiilor medievale de pe aleea de sub Tâmpa (latura de sud-est a cetăţii), după care şantierul a fost extins în zona Graft (latura nord-vestică a fortificaţiilor).

 

Zidurile de sub Tâmpa

Reabilitarea zidului dintre Bastionul Ţesătorilor şi strada Suişul Castelului, pe o lungime de 460 de metri a fost gândită pe parcursul anului 2002. Pentru implementarea proiectului au fost accesate fonduri nerambursabile în valoare de 440.000 de euro prin Programul PHARE, valoarea contractului de execuţie fiind de 20,7 miliarde de lei vechi.

Pentru porţiunea dintre Bastionul Postăvarilor, cel al Cojocarilor şi Turnul Pulberăriei, conducerea Consiliului Judeţean a elaborat un proiect pe Programul „O Românie frumoasă“, finanţat cu 100.000 de dolari prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Au fost realizate lucrări de consolidare a fundaţiei zidurilor şi de refacere a zidăriei din piatră brută, zona pietonală a fost refăcută, s-au amenajat alei pe lângă ziduri, a fost montat sistemul de iluminat exterior şi s-a realizat drenajului pentru evacuarea apelor pluviale. Acum vizitatorii au ocazia să urce pe ziduri, de unde pot admira oraşul în toată splendoarea sa. În aceeaşi perioadă s-au făcut renovări exterioare la Bastionul Cojocarilor, Bastionul Postăvarilor şi la zidul care le uneşte.

 

Turnurile Pulberăriei

Pe latura sud-estică a cetăţii există patru turnuri ale Pulberăriei, până acum câţiva ani ajunse într-o stare avansată de degradare. Acestea au fost consolidate, reabilitate, porţiunile dărâmate fiind reconstruite, în aşa fel încât acum ele sunt reintroduse în circuitul turistic şi deschise vizitării. Acestea au primit denumiri după funcţiunile actuale pe care autorităţile judeţene le-au gândit pentru fiecare în parte: Turnul Lemnarului, Turnul Vânătorilor, Turnul Funarilor şi Turnul Artelor. 

 

 

 

 

 

 

 

 

Turnul Negru

În anul 2003 au intrat în reparaţii zidurile şi fortificaţiile de pe latura de nord-vest a cetăţii. Primul obiectiv a fost Turnul Negru – redat circuitului muzeal şi turistic în anul 2004. Sute de ani acest monument a suferit o degradare continuă, până la reparaţia capitală realizată de Consiliul Judeţean. Edificiul a fost consolidat şi refuncţionalizat, în prezent adăpostind exponate ale Muzeului Judeţean de Istorie. Noutarea lucrărilor a constat în montarea unui acoperiş de sticlă, perfect integrat în peisaj. Totodată s-au realizat amenajări ale spaţiului de belvedere situat mai sus de Turnul Negru, unde a fost ridicat un catarg pe care flutură steagul Braşovului din vremea lui Mihai Viteazul. În cadrul lucrărilor a fost reamenajată vechea promenadă regală de pe dealul Warthe.

 

Bastionul Graft

Între anii 2003-2004 Bastionul Graft a suferit lucrări ample de restaurare susţinute din fonduri ale Consiliului Judeţean Braşov. În prezent şi acesta este amenajat ca muzeu. Lucrările au inclus refacerea scării de legătură între Bastionul Graft şi Turnul Alb. În interior s-a amenajat o secţie a Muzeului Judeţean de Istorie cu tematica „Meşteşugarii din Braşov - apărători ai cetăţii”. Expozitia, aflată la etajul al doilea al bastionului, cuprinde arme, armuri şi muniţii utilizate la apărarea cetăţii, panouri informative cu facsimile din documente şi fotografii/litografii ale fortificaţiilor medievale ale Braşovului.

 

 

 

 

 

 

 

 

Turnul Alb

Turnul Alb a fost restaurat de Consiliul Judeţean între anii 2005 – 2006. Un an mai târziu a fost pentru prima dată deschis vizitării, fiind inclus în circuitul muzeal şi turistic. Spaţiul interior amenajat într-un mod spectaculos permite găzduirea unor expoziţii şi desfăşurarea de evenimente culturale.

 

 

 

 

 

Poarta Ecaterinei

Poarta Ecaterinei, obiectiv istoric semnificativ pentru Braşovul medieval, a fost reabilitată în anul 2007, fiind repusă în valoare, redată circuitului turistic şi astfel salvată de la distrugere. Şantierul a durat mai bine de un an, pentru că a fost necesară refacerea turnului şi a porţii propriu-zise, dar şi a zonei învecinate. Edificiul ajunsese să se piardă în spatele unor construcţii parazitare, care au fost demolate. Aici s-a amenajat un parc care permite accesul mai uşor la monument. De altfel, Poarta Ecaterinei este pusă acum în valoare pe ambele laturi.

 


 

 

 

 

Bastionul Ţesătorilor

Chiar dacă în ultimii zeci de ani a fost cel mai bine păstrat bastion al Braşovului, lucrările desfăşurate de Consiliul Judeţean la fortificaţiile medievale n-au ocolit nici Bastionul Ţesătorilor. Acest monument unic în ţară a fost reabilitat, devenind un loc preferat pentru organizarea unor evenimente culturale de excepţie şi concerte de muzică clasică. Aici sunt adăpostite colecţii de arheologie, hărţi ale siturilor dacice, romane, teutone şi săseşti din zona Braşovului. În sala armelor se găseşte o machetă a Cetăţii Braşovului din secolul al XV-lea. 

 

 

Bastionul Postăvarilor

Ultimul edificiu medieval care a intrat în reparaţii prin grija Consiliului Judeţean Braşov a fost Bastionul Postăvarilor, situat în capătul aleii de sub Tâmpa. Primele lucrări au început în anul 2007 şi au vizat consolidarea structurii de rezistenţă a monumentului. Apoi s-au realizat amenajările interioare şi refuncţionalizarea clădirii. S-au refăcut galeriile de lemn pe structura iniţială şi în mijloc a fost montată o structură modernă din metal şi sticlă, menită să ajute la valorificarea edificiului ca atracţie turistică. S-a realizat şi racordul electric în vederea punerii în valoare a monumentului pe timpul nopţii. Alte lucrări au vizat drenarea apelor pluviale şi realizarea unui sistem de ventilaţie interioară. Intrarea în bastion se face acum printr-o uşă specială care păstrează tenta epocii medievale.

 

 

 

Clădirea  Olimpia

Datând din anul 1894, „Olimpia” este una dintre clădirile reprezentative ale Braşovului. În anul 2007, din iniţiativa preşedintelui Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, ea a suferit reparaţii capitale. Lucrările au fost ample şi complexe, fiind vorba despre o construcţie cu o structură preponderent din lemn. „Olimpia” a fost consolidată, au fost montate noi instalaţii electrice, termice şi de aer condiţionat, iar acoperişul a fost în întregime înlocuit. În turnul clădirii a fost montat un ceas. Remarcabil este faptul că în urma lucrărilor clădirea şi-a păstrat în totalitate aspectul de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Totodată, întreaga bază sportivă a fost modernizată, fiind extinsă cu încă un teren de tenis. Au fost construite o tribună modernă, spaţii pentru vestiare şi o terasă care oferă o privelişte spectaculoasă asupra zonei. 

 

 

Liceul Sportiv

Amplasat în zona Cetăţii Braşovului, Liceul Sportiv – fosta Casă de Gimnastică datând din 1853, a intrat în atenţia administraţiei judeţene care a făcut investiţii importante în modernizarea bazei sportive. A fost construită o arenă cu 2.300 de locuri, iar terenul liceului a fost reamenajat, astfel încât sportivii dispun acum de condiţii foarte bune, la standarde occidentale. În cursul anului 2010 s-au efectuat lucrări de drenaj la întreaga arenă şi a fost refăcută pista cu zgură. Pe o porţiune a terenului a fost montată o suprafaţă de tartan, iar o altă porţiune a fost asfaltată, aceste amenajări permiţând desfăşurarea antrenamentelor pe timpul iernii. Au fost realizate un teren de handbal şi unul pentru volei. De asemenea, au fost create mai multe culoare pentru atletism, care le vor permite sportivilor să se pregătească mult mai bine la probele de viteză. Din arenă nu lipseşte culoarul pentru sărituri în lungime, la capete fiind amenajate două gropi cu nisip.

 

Strada Sforii

Strada Sforii este cea mai îngustă arteră nu numai din Cetatea Braşovului, dar şi din ţară şi chiar din Europa de Est. Potrivit istoricilor, strada fost creată în secolul al XVII-lea când s-a dorit deschiderea unei căi de acces pentru pompieri. În prezent, ea este unul dintre cele mai vizitate obiective din centrul vechi al Braşovului. Această arteră a fost reabilitată în anul 2002 prin implicarea Consiliului Judeţean Braşov. Pereţii au fost reparaţi, s-au executat zugrăveli şi s-a montat un nou sistem de iluminat public.



Cetatea Râșnov


 La numai 15 km de Braşov se află o veche cetate ţărănească, unică atât prin poziţie, cât şi prin stilul ei arhitectonic - Cetatea Râşnov. Construită pe un deal stâncos, ea este amintită pentru prima dată în documentele anului 1335 când, în urma unei noi năvăliri a tătarilor în Ţara Bârsei, a fost pustiit întregul ţinut cu excepţia Cetăţii Râşnovului şi a cetăţii de pe Tâmpa. În secolele următoare a fost refăcută şi consolidată în mai multe rânduri. Între zidurile cetăţii şi-au găsit adăpost trupele lui Mihai Viteazul, care s-a oprit aici după înfrângerea de la Mirăslău (1600). Situată pe drumul de veche tradiţie Braşov-Rucăr-Câmpulung Muscel ce lega Transilvania de Ţara Românească, cetatea a făcut faţă multor asedii. O singură dată luptătorii ei au trebuit să deschidă porţile şi să capituleze: pe vremea principelui Gabriel Bathory, în anul 1612, din cauza lipsei de apă.

Construită pe dealul ce se înalţă la sud de centrul Râşnovului, prin efortul colectiv al locuitorilor din această aşezare, ajutaţi de cei din comunele Cristian şi Vulcan, Cetatea Râşnov s-a numit „Cetate Ţăranească” deoarece principala ocupaţie a constructorilor era agricultura. Fiind unul dintre obiectivele turistice renumite ale judeţului, cetatea este vizitată lunar de mii de turişti români şi străini. Astfel a fost pe deplin justificat interesul pe care administraţia publică judeţeană l-a avut în ceea ce priveşte modernizarea utilităţilor de care beneficiază monumentul. În anul 2007, prin grija Consiliului Judeţean Braşov, drumul de acces a fost amenajat, pavat cu piatră cubică, dotat cu parapeţi şi iluminat. Au fost refăcute instalaţiile electrice, sistemul de canalizare şi de alimentare cu apă din cetate, fiind investite în acest sens 500 de mii de euro din bugetul judeţean. Aceste lucrări au reprezentat o continuare firească a celor realizate în 2006. De atunci, Cetatea Râşnov este iluminată feeric printr-o instalaţie amplasată de-a lungul zidurilor. Totodată, în partea vestică a dealului Cetăţii au fost montate literele care formează numele localităţii. După modelul existent încă din 2004 în municipiul Braşov, RÂŞNOV stă scris chiar la poalele zidurilor, inscripţia fiind luminată.

 



Clădirea „Reduta”

 

 Centrul Cultural „Reduta” funcţionează de o jumătate de veac într-o clădire monument istoric, spectaculoasă prin arhitectura ei. Ea a fost ridicată în secolul al XVIII-lea şi a servit iniţial ca teatru, sală de concerte şi baluri. A fost demolată în 1892 şi reclădită între anii 1893-1894 după planurile inginerului oraşului, Christian Kertsch, în stil baroc, cu elemente rococo. A purtat numele „Reduta” după o vestită sală de spectacole de la Viena şi a funcţionat ca teatru, cinematograf, sală de concerte şi baluri. La începutul veacului al XIX-lea aici au fost prezentate primele spectacole de teatru în limba română, iar în vara anului 1865 şi în primăvara lui 1868 au dat spectacole trupele Tardini şi Pascaly, la care a participat şi poetul Mihai Eminescu. Imobilul a fost declarat monument istoric şi a fost restaurat şi reparat din temelii între anii 1997-2004, de către Consiliul Judeţean Braşov. În momentul de faţă, „Reduta” este una dintre cele mai elegante, atractive şi moderne locaţii din ţară.

 



Casa Medievală

 

 Casa Medievală din Piaţa Sfatului este un monument arhitectonic din secolele XIII-XIV care din iniţiativa conducerii Consiliului Judeţean Braşov a suferit ample lucrări de reparaţii, restaurare şi conservare desfăşurate pe parcursul mai multor ani. Edificiul aparţine Muzeului de Etnografie, a fost deschis publicului în toamna anului 2009 şi adăposteşte acum Muzeul Civilizaţiei Urbane. Imobilul are o valoare inestimabilă pentru arhitectura civilă din Transilvania deoarece păstrează aproape intactă partea de pictură murală situată la parter, aceasta fiind singura frescă din Transilvania de o asemenea dimensiune.

 



Garda medievală şi trompeţii

 

 Tradiţiile militare ale Braşovului au fost reînviate în anul 2010, din iniţiativa preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu. Din mai şi până în octombrie, braşovenii şi turiştii au ocazia să admire în Piaţa Sfatului parada ostaşilor din vremea judelui primar Michael Weiss (începutul secolului al XVI-lea). Zilnic, la ora 18.00 are loc ceremonialul schimbării gărzii medievale. În weekend, festivitatea poate fi urmărită la orele 12.00 şi 18.00. De asemenea, în fiecare sâmbătă şi duminică, la ora 12.00 sunt executate trageri cu tunul medieval situat la Turnul Alb. Aceste evenimente sunt dublate de acordurile trompeţilor – instrumentişti costumaţi în veşminte medievale, care interpretează din turnul Casei Sfatului trei piese muzicale reprezentative pentru etniile ce locuiesc în Braşov (maghiarii, saşii şi românii), respectiv un semnal maghiar, un fragment din compoziţia „Siebenburgen” şi un fragment din opereta „Crai Nou” a lui Ciprian Porumbescu.

 



Modificat la data de 07 Iunie 2011