03.06.2021 Ce înseamnă şi de ce avem nevoie de SMID şi CMID

Miercuri, 2 iunie, Szenner Zoltan şi Todorică Şerban, vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Braşov, au organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia au clarificat nelămuririle şi chiar temerile pe care unii cetăţeni ai judeţului Braşov le-au exprimat în legătură cu proiectul privind Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), a cărui componentă esenţială este Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID). 

La conferinţa de presă a participat şi Tóásó Imelda, directorul executiv al Direcţiei Management Proiecte din cadrul CJ Braşov, care din postura de vicepreşedinte al CJ în mandatul precedent, a gestionat problematica deşeurilor şi a început proiectul SMID.


Ce înseamnă SMID şi CMID?
„Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor - SMID este un sistem complet de gestionare a a deşeurilor în care vor fi incluse, de la pubele de colectare selectivă, până la fabrici de tratare şi reciclare a deşeurilor şi care va acoperi întreaga suprafaţă a judeţului Braşov. Pe baza datelor adunate de administraţia judeţeană pe mai mulţi ani şi din mai multe surse, cu referire la cantităţile de deşeuri colectate din fiecare localitate, dar şi pe baza estimărilor pentru următorii 30 de ani, au fost calculate investiţiile necesare pentru a asigura gestionarea deşeurilor din întreg judeţul, în aşa fel încât să nu crească costurile către populaţie din cauza cheltuielilor de transport. Cele mai mici unităţi proiectate în cadrul SMID sunt centrele de aport voluntar, respectiv acele centre locale unde populaţia îşi va putea duce deşeurile voluminoase (mobilă, saltele, electrocasnice etc.), care altfel ajung lângă pubele sau, mai rau, chiar pe câmp. Un alt tip de unitate este staţia de transfer de la Rupea, unde deşeurile sunt descărcate din autogunoierele cu o capacitate mai mică, compactate şi de acolo transportate mai departe în containere, spre a fi prelucrate. În zona Făgăraş, tot pentru reducerea cheltuielilor de transport a fost prevăzută o staţie de sortare şi una de tratare mecano-biologică, în ideea ca deşeurile din această zonă să fie sortate şi prelucrate local în vederea valorificării. De acolo, doar deşeurile care nu pot fi valorificate vor fi transportate la depozitul de deşeuri de la Săcele. Cea mai mare investiţie din cadrul SMID este Centrul de Management Integrat al Deşeurilor – CMID, care este un centru de reciclare mai complex”, a explicat vicepreşedintele Szenner Zoltan. 
 
Ce este şi ce NU este CMID? 
Vicepreşedintele Szenner a răspuns la întrebarea ce este şi mai ales ce NU este CMID: „CMID este o fabrică unde sunt sortate, tratate şi prelucrate deşeurile, în vederea reciclării şi valorificării. Aici deşeurile reciclabile vor fi sortate pe mult mai multe categorii, astfel încât să poată fi valorificate: ce se poate composta va fi compostat, iar deșeurile care pot fi valorificate prin ardere vor fi transportate la fabricile de ciment unde vor fi folosite pe post de combustibil. Doar deşeurile care nu pot fi valorificate în niciun fel vor fi transportate la depozitul de deşeuri de la Săcele. Ţinta este ca de la aproximativ 95% din deşeuri cât se transportă la depozit acum, să ajungem la aproximativ 10%, iar restul să fie reciclat sau valorificat. CMID este o investiţie industrială ca oricare alta, care va crea 80-100 de locuri de muncă şi va aduce venituri semnificative la bugetul local sub formă de taxe şi impozite. Toate procesele se vor desfăşura în hale închise, inclusiv activitatea de compostare, care se va realiza în tunele de compostare. În afară de aceste facilități de tratare, în cadrul CMID va exista și o stație de epurare cu osmoză inversă, pentru tratarea apei rezultate. Centrul de Management Integrat al Deșeurilor NU va fi un depozit de deșeuri sau o groapă de gunoi, nici măcar unul temporar. Deşeurile aduse cu autogunoierele vor fi descărcate într-o hală pentru a fi introduse pe fluxul tehnologic, iar deșeurile finale, care nu se vor putea recicla sau valorifica, se vor transporta la depozitul de deșeuri existent de la Săcele”.
De subliniat este faptul că realizarea CMID şi dotarea lui cu utilaje de înaltă performanţă reprezintă o investiţie de peste 60 de milioane de euro care se va realiza din fonduri europene nerambursabile. Judeţul Braşov le va putea accesa în cadrul POIM 2014-2020, dacă va elabora şi va depune în timp util, adică până în vara anului viitor, cererea de finanţare pentru proiectul SMID a cărui valoare depăşeşte 100 de milioane de euro. 

Cum s-a desfăşurat căutarea amplasamentelor şi care au fost criteriile? 
Alegerea amplamentului pentru cea mai importantă investiţie din cadrul SMID, şi anume realizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor, a ţinut cont deopotrivă de prevederile legale în domeniu şi de indicaţiile consultantului cu privire la cerinţele care trebuie îndeplinite. Suprafaţa necesară aceste investiţii este de peste 10 hectare. 
„Acest teren trebuie să fie situat la minimum un kilometru faţă de zonele locuite şi trebuie ţinut cont de planurile urbanistice zonale, respectiv de planul urbanistic general aferente zonei respective. Terenul trebuie să fie stabil, să nu fie inundabil şi nici mlăştinos. Ni s-a recomandat ca acest teren să nu fie în pantă, respectiv panta să nu depăşească 5%, să nu fie în imediata vecinătate a unor arii protejate, drumul de acces să se afle în apropiere, să existe posibilitatea de alimentare cu energie electrică şi să permită o extindere pe viitor. 
Pentru prima variantă a SMID, cea care a cuprins şi realizarea unui depozit de deşeuri, varianta de amplasament recomandată de consultant a fost zona Dumbrăviţa - Vlădeni - Perşani, situată în centrul judeţului, deoarece s-a luat în considerare distanţa faţă de principalele aglomerări urbane şi totodată faţă de principalii generatori de deşeuri din judeţ. În momentul în care s-a eliminat posibilitatea de a avea încă un depozit în judeţul Braşov, amplasamentul pentru CMID a trebuit regândit, fiind căutat un teren propice pe o rază de 30 de km în jurul municipiului Braşov - acolo unde există depozitul conform. 
Au fost analizate mai multe locaţii, la Tărlungeni, Budila, Săcele şi Prejmer. Totodată, s-a discutat cu primarii din Dumbrăviţa, Codlea, Săcele, Vulcan, Râşnov, Feldioara, Teliu, Budila, Tărlungeni, Prejmer, pentru a vedea dacă dispun de terenuri care să poată fi puse la dispoziţia proiectului. Pentru această investiţie este nevoie de 16 - 18 hectare de teren, care trebuie să fie în domeniul public şi nicio primărie nu ne-a comunicat că are disponibil un astfel de teren. Singura autoritate locală care ne-a transmis că ar avea un teren a fost municipiul Săcele - aproximativ 4,5 hectare situate în vecinătatea actualului depozit de deşeuri. Fiind vorba despre o suprafaţă de teren insuficientă, avem nevoie de terenuri în completare, însă legea nu permite exproprierea pentru o cauză de utilitate publică privind investiţii în domeniul managementului deşeurilor. Aşadar, nu putem face exproprieri şi suntem nevoiţi să ne orientăm spre achiziţii de terenuri”, a explicat Tóásó Imelda. 
Ea a precizat că administraţia judeţeană a făcut demersuri repetate la Ministerul Dezvoltării, încă din anul 2019, pentru modificarea legii exproprierilor, însă deocamdată fără un rezultat concret. În consecinţă, s-a ajuns la varianta analizării terenului identificat pe raza UAT Prejmer - teren privat, deţinut de un singur proprietar, care îndeplineşte toate condiţiile comunicate de consultant pentru realizarea CMID. 

Răspunsuri la temerile oamenilor
Vicepreşedintele Szenner a declarat că înţelege temerile exprimate de unii cetăţeni vizavi de proiectul CMID şi de posibila amplasare a acestuia la Prejmer, „deoarece unele izvorăsc din experienţele negative de până acum, din acest domeniu, dar dacă aceste experienţe negative se proiectează pe ceea ce urmărim să realizăm în viitor, practic rămânem blocaţi ca într-o buclă, în sensul că ne aflăm într-o situaţie care nu ne convine, dar nici nu vrem să facem investiţii care au potenţialul să ne scoată din această situaţie pe motiv că am avut experienţe negative în trecut”

* Distanța față de zonele locuite NU este prea mică, în cazul în care CMID va fi amplasat la Prejmer. 
Distanța între amplasamentul CMID de la Prejmer şi zonele locuite este mult mai mare decât cea reglementată legal. Sunt aproximativ 3 km până la Prejmer, 3,8 km până la Hărman, 3,6 km până la Cărpiniș și peste 4 km până la cartierul Izvor. 
În cazul multor CMID aflate în funcțiune, distanța față de zonele locuite este mult mai mică, iar acest aspect nu creează disconfort populației. Spre exemplu: CMID Alba - distanța 1,6 km; CMID Bistrița - Năsăud - distanța 1,6 km; CMID Sălaj - distanța 2,2 km; CMID Vrancea - distanța 0,65 km; CMID Prahova - distanța 2 km; CMID Mureș - distanța 2,3 km; CMID Iași - distanța 2,5 km. 
În alte ţări, aceste investiţii sunt privite la fel ca orice investiţii industriale, ele sunt amplasate de multe ori chiar în oraşe. Acolo deşeurile sunt privite ca o resursă, nu ca o problemă, iar CMID înseamnă investiţii care generează locuri de muncă şi venituri din taxe şi impozite.

* Aerul, pânza freatică şi terenul arabil din zonă NU vor fi „otrăvite”. 
CMID este o investiție industrială ca oricare alta, una care creează locuri de muncă și avantaje economice, nicidecum poluare. La CMID nu va exista incinerator care să emane noxe în aer. În cadrul CMID se folosește o cantitate redusă de apă, iar apa utilizată este epurată în stația de epurare cu osmoză inversă, după care este deversată în canalizare. La CMID nu va fi depozit de deşeuri, de unde să se poată scurge levigat în sol. Sunt doar hale închise şi platforme betonate, iar în perimetru există un şanţ prin care se captează chiar şi apa de ploaie. În zona unde se doreşte amplasarea CMID nu există foraje de apă. 
Vicepreşedintele Szenner Zoltan a solicitat în acest sens punctul de vedere al Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, filiala Braşov, care a comunicat că forajele de apă sunt situate într-o cu totul altă zonă, la 4,3 km de potenţialul amplasament pentru CMID. „Dacă nu se degajă noxe nici în aer, nici în sol, de la ce ar putea fi otrăvite terenurile? Am postat filme şi fotografii de la CMID Alba și Prahova în care se pot observa câmpuri pe care cresc culturi agricole, situate la 20 de metri de gardul CMID”, a menţionat vicepreşedintele CJ. 

* CMID NU afectează situl UNESCO, nici rezervaţia naturală
Terenul propus pentru construirea CMID este situat la 4,2 km faţă de Biserica Fortificată din Prejmer, la 4,8 km faţă de Biserica Fortificată Hărman şi la 4,5 km distanţă de mlaştinile eurotrofe de la Prejmer. În ceea ce priveşte ariile protejate din zonă, specialiştii de la Agenţia Naţională a Ariilor Naturale Protejate au fost consultaţi şi au acceptat locaţia.

* Mașinile care transportă deșeuri NU vor provoca aglomerație pe rutele de acces. 
Potrivit informaţiilor furnizate de Tóásó Imelda, la nivelul judeţului Braşov sunt generate anual 215.000 de tone de deşeuri. Din cantitățile colectate se poate calcula numărul mediu de mașini de transport necesare în fiecare zi și acesta este de 60-70 utilaje. 
„Circulația spre CMID Prejmer se va desfășura pe DN 11, între Brașov și pasarela spre Prejmer, și pe DN 10, până la Parcul Industrial Prejmer. Mașinile de transport nu vor intra în localitate, accesul la CMID urmând să se realizeze pe un drum care va fi amenajat direct din DN 10. Conform datelor statistice primite de la Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică, pe DN 11 Brașov - Chichiș se înregistrează o medie zilnică de 6.934 de mașini, cu mențiunea că acesta este traficul mediu pe toată lungimea. Pe tronsonul cu patru benzi dintre Brașov şi pasarela spre Prejmer, media zilnică este mult mai mare. Pe DN 10 trec în medie 4.848 mașini zilnic. Dacă adăugăm la numărul de mașini care tranzitează aceste două porțiuni de drum o medie de 60-70 de autovehicule de transport deșeuri, impactul asupra traficului nu va fi semnificativ. Dimpotrivă, drumul de acces către CMID poate fi transformat într-o centură a Prejmerului, ceea ce constituie un avantaj pentru locuitorii deranjați, pe bună dreptate, de traficul greu care acum tranzitează localitatea. De asemenea, terenurile de pe traseul viitorului drum care va fi realizat în cadrul proiectului, vor fi mai ușor accesibile, iar faptul că vor fi instalate şi reţelele de utilități va influența pozitiv întreaga zonă”, a explicat Tóásó Imelda. 

* CMID NU va emana mirosuri. 
În cadrul CMID deșeurile nu vor fi depozitate. Ele vor fi prelucrate imediat. CMID nu este „groapă de gunoi”, cum s-a vehiculat în mod nejustificat în spațiul public, deci nu se degajă niciun fel de miros de la deșeurile care se descompun. 
„Am vizitat multe CMID-uri și nicăieri nu am avut problema mirosului. În filmul pe care l-am realizat la Alba, se vede că stația de tratare mecano-biologică, cea la care se prelucrează deșeurile menajere care pot produce miros, funcționa la maximum. În hală era sistem de ventilație care exhausta aerul din încăpere și îl filtra printr-un biofiltru de dimensiunea unei piscine mici, astfel încât în curte, la 100 de metri de hală, nu se simțea niciun miros”, a susţinut vicepreşedintele Szenner.

* CMID NU va atrage ciori şi rozătoare.
La CMID nu va fi depozit de deşeuri. Deşeurile vor fi sortate şi prelucrate în hale închise, nu vor fi depozitate în spaţii deschise. Deşeurile finale care rezultă din CMID sunt inerte, nu mai provoacă procese de descompunere, nu mai miros şi nu mai conţin nimic din ceea ce ar putea servi drept hrană pentru păsări sau animale.

Ce se întâmplă dacă nu reuşim să realizăm SMID în judeţul Braşov
- Cantităţile de deşeuri produse vor creşte. Este un trend constant şi în România deocamdată ne situăm sub media europeană în ceea ce priveşte kilogramele de deşeuri produse pe locuitor. Problema este că în alte state europene, chiar dacă sunt produse mai multe deşeuri, acestea sunt reciclate si valorificate mult mai eficient.
- Costurile de operare ale firmelor de salubritate şi de depozitare vor fi din ce în ce mai ridicate. 
- Costurile legate de compensaţiile pe care administraţiile locale trebuie să le plătească la Administraţia Fondului de Mediu vor creşte tot mai mult, deoarece nu realizăm ţintele de reciclare impuse de Uniunea Europeană. În momentul de faţă, ţinta de reciclare este de 50%, cu mult peste ceea ce realizăm acum, respectiv sub 5%, şi ea va creşte gradual, deci şi sumele plătite vor creşte. Se plateşte o compensaţie de 50 lei pentru fiecare tonă de deşeu care nu a fost deviată de la depozitare. Nu pare mult, însă cantităţile sunt imense, iar ţintele de reciclare cresc gradual. Deocamdată doar două UAT-uri din judeţul Braşov îşi îndeplinesc ţintele de reciclare, restul plătesc compensaţii. Suma totală plătită pentru anul 2019 a fost de peste 2,2 milioane de lei. 
„Se vede foarte clar ca dacă nu luăm măsuri, pe viitor vor creşte semnificativ costurile legate de gestionarea deşeurilor şi acest lucru se va traduce automat în creşterea tarifelor către populaţie. Pe langă partea financiară, un alt aspect important este legat de problema de mediu, de poluarea pe care o produc acum aceste deşeuri şi de problema de sănătate pe care o cauzează gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor”, a precizat vicepreşedintele Szenner.
 
Vicepreşedintele CJ Todorică Şerban a concluzionat că „există riscul ca proiectul SMID să nu iasă, doar dacă noi ne dorim să nu iasă, ceea ce este de neconceput! Suntem obligaţi să atingem ţintele de reciclare impuse de Uniunea Europeană şi să facem în aşa fel încât 90% din deşeurile pe care le generăm să se întoarcă în economia circulară. Deşeul este o resursă economică pe care trebuie s-o valorificăm aşa cum fac toate statele europene. Implementarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Braşov va aduce cu sine, pe de o parte, investiţii esenţiale pentru comunităţile judeţului Braşov, iar pe de altă parte reguli şi disciplină în ceea ce priveşte modul în care fiecare cetăţean şi autoritate publică locală înţelege să se ocupe de deşeurile produse. Nu ne putem permite să rămânem printre ultimele judeţe din România care nu au un SMID implementat”

Toate știrile...

Evenimente în desfășurare