18.11.2020 Certitudinile din sănătatea braşoveană, prezentate de preşedintele CJ Braşov, Adrian-Ioan Veştea

Adrian-Ioan Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, a făcut recent o trecere în revistă a situaţiei din cele şase spitale aflate în subordinea administraţiei judeţene, a modului în care ele îşi desfăşoară activitatea în această perioadă de criză sanitară, precum şi a investiţiilor terminate sau aflate în desfăşurare în cadrul fiecărei unităţi spitaliceşti de interes judeţean.

Preşedintele CJ a precizat faptul că dacă sumele alocate acestor spitale în perioada 2010-2015 au totalizat 39.996.000 lei, în perioada 2016-2020 valoarea totală a finanţării a ajuns la aproximativ 127.000.000 de lei, bani care au fost repartizaţi exclusiv din bugetul propriu al CJ Braşov. Numai în acest an a fost alocată suma-record de 59.300.000 de lei, care reprezintă peste 30% din resursa financiară de care dispune autoritatea judeţeană în 2020, la care se adaugă fonduri atrase din finanţări europene şi din alocările din bugetul naţional. 

În acest an, pentru Spitalul Clinic de Psihiatrie şi Neurologie Braşov, aflat în prima linie a luptei cu epidemia de coronavirus, au fost alocate din resursa CJ Braşov 5.724.000 de lei. În cadrul spitalui există în prezent 11 paturi de terapie intensivă complet utilate, iar în următoarea şedinţă de plen a forului deliberativ judeţean va fi aprobată o nouă organigramă, pe baza căreia să poată fi angajat personal medical pentru a le deservi. Achiziţionarea paturilor de ATI s-a realizat cu ajutorul unui sponsor, iar tot ceea ce a însemnat dotarea şi echiparea lor s-a realizat cu fonduri acordate de CJ Braşov. Până la sfârşitul acestei luni, la Spitalul Neuro va funcţiona inclusiv un echipament de testare Real Time PCR, doi medici de laborator urmând să asigure fluxul testărilor.

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Braşov, de asemenea unitate COVID, a primit în acest an sume în valoare de 6.178.000 de lei. El urmează să fie mutat din pavilioanele de la Stejeriş (pentru care CJ Braşov plăteşte chirie), în clădirea Mârzescu. În acest sens, sunt în curs de derulare procedurile privind achiziţia lucrărilor de reparaţii de care imobilul respectiv are acută nevoie. În cadrul Spitalului Pneumo va exista un compartiment de ATI cu 10 paturi complet echipate prin grija administraţiei judeţene, urmând să se facă demersurile necesare angajării personalului. De asemenea, în această perioadă se lucrează la refacerea reţelei de oxigen de la Staţionarul Mârzescu. Vor exista 22 de prize de oxigen şi 22 de console, ceea ce înseamnă 44 de posturi, din care 10 vor fi alocate paturilor de la ATI, iar restul vor fi distribuite în saloane pentru asigurarea necesarului de oxigen persoanelor cu probleme respiratorii. De asemenea, vor fi deschise un compartiment de îngrijiri paliative pentru bolnavii COVID care se confruntă cu afecţiuni grave şi un ambulatoriu destinat recuperării pacienţilor care au rămas cu sechele în urma infectării cu noul coronavirus. 

În ceea ce priveşte Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Braşov - prima opţiune în tratarea bolnavilor de COVID la nivel judeţean, conform deciziei Direcţiei de Sănătate Publică Braşov el urmează să funcţioneze împreună cu Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie. Pentru această unitate, din bugetul anului 2020 CJ Braşov a alocat 4.790.000 de lei. În momentul de faţă, la Spitalul de Infecţioase este amenajat un compartiment cu 5 paturi dotate cu oxigen. Aici se lucrează la motarea unui stocator de oxigen cu o capacitate de 11.000 de litri. Din punctul de vedere al echipamentelor şi al medicamentelor există stocurile necesare bunei funcţionări. De asemenea, aici se prelucrează un număr însemnat de teste pentru depistarea noului coronavirus, cu ajutorul primului echipament RT PCR din judeţul Braşov, achiziţionat din fondurile CJ Braşov şi pus în funcţiune încă din anul 2016. 

Pentru Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Dr. A.I. Sbârcea” Braşov au fost alocate în acest an 3.701.000 de lei. Şi aici a fost achiziţionat un echipament de testare Real Time PCR, deservit de medicii de laborator ai spitalului. De altfel, în momentul de faţă, marea majoritate a unităţilor spitaliceşti din subordinea CJ Braşov au fost dotate cu astfel de aparate, ceea ce a asigurat pe parcursul anului o creştere permanentă a capacităţii de testare la nivel judeţean. Din punctul de vedere al dotărilor, Corpul vechi al Maternităţii a fost reabilitat şi modernizat cu fonduri de la Banca Mondială, iar în prezent sunt condiţii foarte bune de funcţionare în această unitate. Pentru Corpul nou al Maternităţii, este în derulare un proiect cu fonduri europene pentru reabilitare integrală şi eficientizare energetică. 

În acest an, administraţia judeţeană a alocat Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Braşov un buget de 6.056.000 de lei. Şi aici condiţiile în care se desfăşoară activitatea medicală sunt foarte bune, având în vedere că în ultimii patru ani au fost reabilitate şi modernizate spaţiile de la toate etajele clădirii – practic, toate saloanele, secţiile clinice şi compartimentele din cadrul spitalului. Preşedintele CJ Braşov a anunţat că intenţionează să iniţieze un proiect privind construirea unor spaţii de cazare pentru aparţinătorii micilor pacienţi, în imediata vecinătate a spitalului. 

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov, cea mai importantă unitate spitalicească a Braşovului, care deserveşte şi judeţele Covasna şi Harghita, a beneficiat în acest an de fonduri bugetare fără precedent, respectiv 32.849.000 de lei. CJ Braşov a alocat banii necesari, astfel încât, cu sprijinul unor ONG-uri care au pus la dispoziţie cu titlu gratuit proiectul, în curtea spitalului a putut fi construită o unitate modulară de ATI cu 28 de paturi, pentru pacienţii COVID ajunşi în stare gravă. Aceste paturi de ATI care au fost alocate Braşovului de Guvernul României, prin Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, au fost dotate cu echipamentele necesare tot de către administraţia judeţeană. Trebuie spus că în cadrul Spitalului Judeţean sunt funcţionale încă 20 de paturi de terapie intensivă, iar în perioada următoare va fi amenajată o nouă secţie de ATI, tot cu 20 de paturi, de această dată în Staţionarul Tractorul, pentru care urmează să fie angajat personal de specialitate. Zilele trecute, la Tractorul a fost montat un stocator de oxigen cu o capacitate de 3 tone şi se lucrează la amenajarea unui compartiment cu 65 de paturi dotate cu oxigen, care va fi gata la începutul lunii decembrie. 

Trebuie precizat că în acest an se vor încheia lucrările de extindere şi modernizare a Unităţii de Primiri Urgenţe a SCJU, care va fi dotată cu echipamente specifice prin intermediul unui proiect cu finanţare europeană accesat de Consiliul Judeţean. De asemenea, Corpul B din cadrul Staţionarului Central al Spitalului Judeţean este într-o etapă avansată de reabilitare, cinci etaje fiind deja date în funcţiune. Urmează să intre în reabilitare şi Corpul A, astfel că până în luna august 2021 vor fi modernizate toate spaţiile din clădirea centrală a SCJU Braşov. 

„Am vorbit cu fiecare dintre managerii spitalelor din subordinea noastră. Vă asigur că colegii noştri, medicii, sunt zi de zi la datorie, fac eforturi uneori supraomeneşti şi vreau să le mulţumesc pentru modul în care se implică în actul medical, în această perioadă dificilă. În ceea ce ne priveşte, noi, ca autoritate judeţeană, am luat măsurile pentru a pune la dispoziţie toată resursa financiară necesară bunei funcţionări a unităţilor medicale. Ne-am implicat şi am accesat fonduri europene destinate gestionării crizei COVID şi astăzi avem în implementare un proiect în valoare de 45.533.000 de lei. O parte din bani, vorbim de 16.172.000 de lei, au venit deja pentru echipamentele medicale care au fost cumpărate până în momentul de faţă. Cu diferenţa de bani, respectiv 29.234.000 de lei, vor fi achiziţionate materiale medicale în perioada următoare. De asemenea, mai avem un proiect depus tot pentru gestionarea efectelor pandemiei COVID în judeţul Braşov, în valoare de 26.322.982 de lei, prin intermediul căruia vom deconta o parte din echipamentele şi materialele achiziţionate, precum şi din aparatura montată în secţia modulară de ATI. Facem în aşa fel, încât să depunem proiecte pentru fiecare unitate medicală, în funcţie de oportunităţile de finanţare existente. Am accesat fonduri europene pentru ambulatoriile şi unităţile de primiri urgenţe de la Spitalul Judeţean, Spitalul de Copii şi Spitalul de Neurologie, pentru eficientizarea energetică a clădirilor publice şi am generat proiecte de investiţii finanţate de Compania Naţională de Investiţii sau din resursele noastre bugetare”, a spus preşedintele Adrian-Ioan Veştea.

El a amintit faptul că cele şase spitale de interes judeţean au trecut în subordinea CJ Braşov în anul 2010, însă în condiţii nu tocmai bune. Clădirile unor spitale au fost construite în urmă cu zeci de ani şi sunt depăşite, altele au fost adaptate şi transformate în unităţi pavilionare care nu mai răspund cerinţelor actuale de sănătate publică, iar altele au avut o situaţie juridică incertă care a trebuit clarificată, pentru ca ulterior să poată fi accesate finanţări europene cu ajutorul cărora să se realizeze modernizări de strictă necesitate. 

„Astăzi ne găsim într-o etapă mult mai bună pentru o parte din unităţile medicale, dar nu este suficient. Alocăm sume importante, cheltuim mai mult de 30% din bugetul aflat astăzi la dispoziţia Consiliului Judeţean Braşov şi, cu toate acestea, putem spune că nu sunt lucruri atât de spectaculoase şi de vizibile. De aceea, obligaţia noastră este de a construi un nou spital regional la Braşov. Din evaluările făcute, realizarea spitalului ajunge la peste 400 de milioane de euro, fonduri care în acest moment nu sunt la dispoziţia Consiliului Judeţean, nici a Primăriei Municipiului Braşov. Din fericire, avem oportunitatea de a accesa fonduri prin Programul de Rezilienţă şi Recuperare al Uniunii Europene, pentru a construi de la zero o unitate medicală modernă şi adaptată vremurilor noastre, cu fluxurile corespunzătoare şi echipamentele medicale de ultimă generaţie pentru toate specialităţile. Dar, pentru acest lucru, este foarte important ca demersul început de Primăria Municipiului Braşov în parteneriat cu Consiliul Judeţean să se materializeze începând cu anul viitor. Primăria Municipiului Braşov dispune de un studiu de fezabilitate pentru un spital cu 900 de paturi, terenul pe care se va construi a fost deja alocat, reţelele de utilităţi publice sunt asigurate, iar în perioada următoare consider că judeţul nostru nu are voie să piardă nicio secundă în a aplica pe această oportunitate financiară. Braşovul trebuie să fie primul judeţ care să beneficieze de fonduri europene pentru construcţia noului spital, ţinând cont că avem o abordare regională, fiind în vigoare Ordinul Ministrului Sănătăţii prin care judeţele Covasna şi Harghita sunt arondate Braşovului din punctul de vedere al asistenţei medicale. În calitatea mea de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov şi ţinând cont de faptul că am derulat proiecte investiţionale importante în decursul timpului, îmi doresc ca acest proiect să prindă contur în perioada următoare. Este obligaţia generaţiei noastre de a construi un spital modern, care să corespundă tuturor necesităţilor şi exigenţelor actuale din punct de vedere sanitar”, a precizat şeful administraţiei judeţene.

În opinia sa, a discuta astăzi despre o nouă redimensionare a spitalului şi a pierde timpul cu noi studii de fezabilitate nu ar face decât să avantajeze alte judeţe care şi-au planificat investiţii în sănătate, în detrimentul Braşovului. În acest sens, şeful administraţiei judeţene a purtat discuţii cu ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, de la care a primit asigurarea că Braşovul poate fi eligibil pentru realizarea acestui obiectiv. 

„Vă asigur că nu vom ezita să aplicăm pe toate oportunităţile financiare care ne stau la dispoziţie, fie că vorbim despre finanţări europene, bani de la guvern, de la Compania Naţională de Investiţii sau de la Banca Mondială, în aşa fel încât să îmbunătăţim activitatea medicală din judeţul Braşov”, a încheiat Adrian-Ioan Veştea. 

Toate știrile...

Evenimente în desfășurare