02.07.2009 Consiliul Judeţean a derulat seminarul „Natura 2000 şi dezvoltarea durabilă”

În zilele de 30 iunie şi 1 iulie, Consiliul Judeţean Braşov în colaborare cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna a organizat seminarul „Natura 2000 şi dezvoltarea durabilă”.

Scopul manifestării a fost de a informa şi a conştientiza administraţiile locale în legătură cu situaţia actuală a reţelei de situri „Natura 2000”, cerinţele legislative pentru planurile şi proiectele derulate în siturile „Natura 2000”, bunele practici în administrarea acestora, sprijinul financiar disponibil pentru managementul siturilor „Natura 2000”, precum şi plăţile compensatorii şi beneficiile disponibile pentru proprietarii de terenuri din aceste situri. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Mediului, ai primăriilor, ai organismelor care se ocupă de conservarea şi administrarea ariilor protejate, ai ocoalelor silvice, ONG-urilor, agenţiilor pentru protecţia mediului, specialişti de la Parcul Naţional Piatra Craiului şi Parcul Natural Bucegi, alături de cadre universitare şi experţi din ţările Uniunii Europene.
 
Cuvântul de deschidere i-a aparţinut vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Kovacs Attila. „Este foarte important şi binevenit acest seminar pentru că am avut cazuri la nivelul judeţului în care necunoaşterea aspectelor legate de siturile protejate a condus la o serie de probleme. Spre exemplu, la Beclean am vrut să construim o groapă ecologică şi fiindcă nu se ştia despre existenţa siturilor «Natura 2000» în zona respectivă, nici până în momentul de faţă nu am reuşit să facem această investiţie. Administraţiile locale trebuie să ştie foarte exact ce înseamnă ariile protejate şi siturile «Natura 2000», ce implică aceste lucruri, care sunt competenţele şi care sunt datoriile administraţiilor locale vizavi de ariile protejate. Toate aceste probleme trebuie discutate şi lămurite”, a menţionat Kovacs Attila.
 
La rândul său, Mihai Sârbu, arhitectul-şef al judeţului Braşov, a menţionat că „există mari probleme cu delimitarea siturilor „Natura 2000” de care ne lovim pas cu pas în momentul în care încercăm să facem planurile urbanistice ale localităţilor. Am lucrat Planul Urbanistic General al municipiului Codlea şi este în curs de elaborare cel al comunei Şinca Nouă. În primul caz, conform perimetrării, situl intră şi iese din municipiu destul de aleatoriu, iar în cel de-al doilea caz s-a definit una din limite ca fiind drumul judeţean care trece exact prin mijlocul localităţii. Astfel, jumătate din comună este sit «Natura 2000» şi n-aş vrea ca oamenii din cealaltă parte a comunei să creadă că sunt defavorizaţi pentru că au rămas în afara sitului. Judeţul Braşov şi-a definit ca strategie dezvoltarea turismului. În acest sens, administraţia judeţeană va sprijini orice demers, dar cu respectarea statutului acestor situri, în ideea în care ele ne pot ajuta în definirea unui turism civilizat, care să aducă venituri cât mai mari la buget”.
 
În cadrul seminarului, specialişti din Germania, Austria, Danemarca şi Suedia au prezentat informaţii despre monitorizarea siturilor „Natura 2000”, reglementarea şi evaluarea planurilor şi proiectelor desfăşurate în aceste situri, date privind finanţările care pot fi obţinute şi exemple de bună administrare a siturilor „Natura 2000”, precum şi felul în care autorităţile pot dezvolta turismul şi activităţile tradiţionale în cadrul siturilor.
 
Pe teritoriul judeţului Braşov sunt declarate 32 de arii protejate: 12 monumente ale naturii, 15 rezervaţii naturale, două arii speciale de protecţie, două parcuri şi o zonă umedă. Marea majoritate a ariilor protejate existente în judeţul nostru sunt cuprinse în situri „Natura 2000”, cu câteva excepţii de tip speologic, geologic şi paleontologic. Doar şase localităţi nu au pe teritoriul lor situri „Natura 2000”. Există şapte localităţi a căror suprafaţă este în întregime declarată sit „Natura 2000”: Buneşti, Cincu, Jibert, Lisa, Recea, Şoarş şi Ticuş. Acest fapt generează pentru orice construcţie sau program de dezvoltare foarte multe probleme în ceea ce priveşte avizarea, studiile de impact, studiile de biodiversitate, costurile documentaţiilor şi timpii de aşteptare. Din această cauză, administraţiile locale au dificultăţi în ceea ce priveşte gestionarea terenurilor, desfăşurarea investiţiilor, stabilirea regimului construcţiilor şi implementarea planurilor de dezvoltare durabilă. Practic, este nevoie de armonizarea planurilor de dezvoltare socio-economică de la nivelul localităţilor cu interesele de conservare a biodiversităţii. O altă problemă este faptul că siturile „Natura 2000” nu sunt luate în custodie şi nici nu beneficiază de planuri de management, acestea nefiind aprobate de Ministerul Mediului.

Reţeaua ecologică europeană „Natura 2000” reprezintă o reţea de arii speciale de conservare, al cărei scop este păstrarea biodiversităţii. Ea a fost creată la nivelul Uniunii Europene pentru menţinerea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice periclitate, fiind alcătuită din situri de interes comunitar şi arii de protecţie specială avifaunistică.

Toate știrile...

Evenimente în desfășurare