22.10.2009 Horitoarele de la Grid – păstrătoarele tradiţiilor din Ţara Oltului

Ansamblul Horitoarelor de la Grid (comuna Părău) păstrează vii de aproape 40 de ani tradiţiile şi folclorul autentic din zona din care provin – Ţara Oltului. Cântecele lor, transmise din generaţie în generaţie, sună la fel ca acum câteva sute de ani, iar costumele populare sunt neschimbate din moşi-strămoşi. De acest lucru s-au putut convinge şi jurnaliştii prezenţi la o conferinţă de presă organizată de Adrian Văluşescu, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Braşov. Grupul Horitoarelor de la Grid provine dintr-o vatră folclorică extraordinar de valoroasă şi păstrătoare de tradiţii. De altfel, în opinia cercetătorului Ion Prahoveanu, doctor în etnologie, satul Grid poate da un exemplu tuturor localităţilor din judeţul Braşov, în ceea ce priveşte conservarea şi perpetuarea folclorului şi obiceiurilor populare, dar şi în privinţa păstrării specificului cultural local. Ansamblul este compus din 19 doamne cu vârste cuprinse între 46 şi 78 de ani, care din anul 1972, când a luat fiinţă grupul, au reuşit să păstreze şi să ducă mai departe autenticitatea culturii tradiţionale din localitatea lor. Horitoarele au participat la numeroase festivaluri, inclusiv la „Cerbul de Aur”, fiind aplaudate în această vară pe scena Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare de la Sibiu.

Artişti braşoveni la Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
În zilele de 6 – 9 august 2009, la Sibiu, în organizarea Complexului Muzeal „Astra”, s-a desfăşurat cea de-a opta ediţie a Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare la care au participat meşteri şi rapsozi populari din judeţele Braşov, Giurgiu şi Neamţ, precum şi din comunităţile româneşti din Ucraina – regiunea Odesa, şi Serbia – Valea Timocului.
Festivalul s-a desfăşurat pe trei secţiuni: arte literare, arte muzicale şi arte ludice; arte plastice; arte culinare. La prima secţiune, CJCPCT Braşov s-a prezentat cu trei ansambluri folclorice: Horitoarele de la Grid, Fluieraşii din Şercăiţa şi ansamblul „Plaiurile Dumbrăviţei”. Pentru secţiunea de arte plastice au fost selecţionaţi meşterii cei mai reprezentativi în prelucrarea lemnului (Zina Manesă – Burloiu şi Ioan Neuvirt), cojocărit (Dumitru Sofonea şi Livia Potra), încondeirea ouălor (Ana Coicio), ţesut (grupul de copii de la Codlea pregătiţi de Ana Maria Blaga), icoane pe sticlă (grupul de copii de la Zărneşti – instructor Rodica Blaj, grupul de copii de la Victoria – instructor Gabriela Smădu, şi grupul de copii de la Parohia Carpaţi din Braşov – instructor Nicoleta Suciu), dantelă în tehnica frivolite (Roman Violeta), şi modelaj ceramică (Nicolae Diaconu). Aceste meşteşuguri n-au fost alese întâmplător, ele având reale perspective de integrare în programe de dezvoltare durabilă. La secţiunea de arte culinare, judeţul Braşov a fost reprezentat de Rozalia Anghel, originară din Criţ, renumită în prepararea dulceţurilor şi a ceaiurilor de leac, de Aurelia Bâţă, din Veneţia de Jos, cu mâncăruri tradiţionale din Ţara Oltului şi renumita pită de Veneţia, precum şi de un grup de gospodine (Elena Guşeilă, Liliana Icide şi Luminiţa Urdea), membre ale ansamblului „Plaiurile Dumbrăviţei”. Spectacolele oferite de către ansamblurile folclorice s-au desfăşurat în aplauzele sutelor de vizitatori ai muzeului, pe scena amenajată pe malul lacului din Dumbrava Sibiului, iar demonstraţiile meşterilor şi şezătoarea de la Grid, în ambianţa gospodăriilor răspândite în parcul etnografic al Muzeului Civilizaţiei Populare de la Sibiu.
 
Horitoarele, primite în Academia Artelor Tradiţionale
Conducerea Complexului Muzeal „Astra” a apreciat prestaţia reprezentanţilor judeţului Braşov şi a oferit fiecărui participant câte o diplomă de excelenţă. Pentru interpretarea de excepţie a repertoriului, Horitoarele de la Grid şi fluieraşul Nicolae Ciovică (în vârstă de 86 de ani), au devenit membri ai Academiei Artelor Tradiţionale din România. Juriul a considerat prestaţia Horitoarelor de la Grid ca fiind una excepţională în ceea ce priveşte autencitatea repertoriului şi a portului tradiţional dintr-o zonă etnofolclorică, spectracolul lor fiind considerat cel mai important număr din întregul festival. De altfel, directorul Adrian Văluşescu a precizat că pentru judeţul nostru spectacolele Horitoarelor de la Grid şi şezătorile de la Veneţia de Jos, Părău şi Grid au constituit cele mai importante acţiuni de punere în valoare a culturii tradiţionale în anul 2009.

Toate știrile...

Evenimente în desfășurare