30.09.2011 Judeţul Braşov are un Master Plan în domeniul managementului integrat al deşeurilor

În judeţul Braşov va începe implementarea sistemului integrat de management al deşeurilor care va permite valorificarea eficientă şi ecologică a resturilor menajere din toate localităţile judeţului. În cadrul şedinţei de plen a Consiliului Judeţean din data de 26 septembrie a fost aprobat Master Planul pentru judeţul Braşov în ceea ce priveşte gestionarea integrată a deşeurilor. Este vorba despre un proiect foarte important pentru întreaga comunitate a judeţului nostru, având în vedere că este destinat îmbunătăţirii serviciilor de colectare şi valorificare a deşeurilor, în concordanţă cu normele europene. Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial (POS) de Mediu, Axa prioritară 2. Implementarea sistemului de gestionare integrată a deşeurilor presupune cheltuieli cifrate la 176 de milioane de euro, din care aproximativ 166,5 milioane de euro reprezintă investiţii ce vor fi finanţate din fondurile asigurate prin POS Mediu. Diferenţa, aproximativ 10 milioane de euro, înseamnă cheltuieli neeligibile. Este vorba despre investiţii care fie există deja sau urmează să fie realizate din alte surse, fie vor fi lăsate în responsabilitatea operatorilor de salubritate. Din cele 166,5 milioane de euro, 148,1 milioane de euro sunt prevăzute pentru construirea unei instalaţii de valorificare energetică a deşeurilor, la Tărlungeni.
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „ISO – MEDIU” derulează proiectul
Conform Ghidului de Finanţare al POS Mediu, a fost înfiinţată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „ISO – MEDIU” în domeniul salubrizării localităţilor din judeţul Braşov, care are ca membri asociaţi Consiliul Judeţean, beneficiarul eligibil al proiectului, Primăria Municipiului Braşov şi alte 36 de primării din judeţ. Asociaţia are ca obiective înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciului de salubrizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional, destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului de salubrizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „ISO – MEDIU” este condusă de un Consiliu de Administraţie al cărui preşedinte este Kovacs Attila, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov. Municipiul Braşov este reprezentat în CA de către Dragoş David, iar comuna Tărlungeni l-a desemnat în această structură pe Stoica Enache.
Energie termică din deşeuri, pentru municipiul Braşov
În cadrul Master Planului privind sistemul integrat de gestionare a deşeurilor din judeţul Braşov, soluţia identificată pentru eliminarea resturilor menajere a fost construirea la Tărlungeni a unei instalaţii Waste to Energy (WtE – tratare termică a deşeurilor cu valorificare energetică) cu o capacitate de 156.000 tone de deşeuri pe an. Astfel, o mare parte din deşeurile adunate din judeţ vor fi arse, iar energia termică rezultată va fi introdusă în sistemul centralizat de termoficare al municipiului Braşov. În acest sens a fost obţinut acordul municipalităţii. Până când instalaţia de la Tărlungeni va intra în funcţiune, pentru a îndeplini obiectivele privind deturnarea de la depozitare a deşeurilor biodegradabile, parte din acestea vor fi co-incinerate în industria cimentului. În următoarele şase luni, Consiliul Judeţean va pregăti lansarea documentelor de licitaţie pentru asigurarea asistenţei tehnice pe parcursul derulării întregului proiect, precum şi a caietului de sarcini pentru construirea instalaţiei de valorificare energetică a deşeurilor. Aceasta va fi realizată în sistem „Design, Build, Operate and Finance” (proiectează, construieşte, operează, finanţează – n.r.), a precizat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Kovacs Attila. În paralel, autorităţile vor pregăti studiul preliminar de fezabilitate, documentele premergătoare obţinerii acordului de mediu şi aplicaţia de finanţare ce va fi transmisă la Comisia Europeană. Din aprilie 2013 se preconizează demararea lucrărilor de construcţie, prevăzute a se încheia în 2015.
Primele investiţii programate
În ceea ce priveşte colectarea şi transferul deşeurilor, Master Planul propune realizarea următoarelor elemente de infrastructură: o staţie de transfer şi sortare la Calbor (capacitate 24.000 tone/an), o staţie de transfer la Hoghiz (capacitate 6.600 tone/an), precum şi două staţii de stocare temporară, la Predeal şi Măieruş. Totodată, vor fi achiziţionate echipamentele (pubele, containere) şi vehiculele necesare. Tratarea deşeurilor se va face prin intermediul instalaţiei Waste to Energy de la Tărlungeni. O altă componentă a investiţiilor vizează eliminarea depozitelor de deşeuri neconforme cu legislaţia europeană. Ele sunt situate la Rupea, Făgăraş, Victoria, Codlea, Săcele şi Râşnov. Dintre acestea, în momentul de faţă mai funcţionează doar cea de la Rupea care trebuie închisă în anul 2017. Pe măsură ce sistemul integrat de management al deşeurilor va fi implementat în tot judeţul, se vor stabili tarifele pentru serviciile de salubritate pe care le vor avea de achitat beneficiarii. Kovacs Attila a dat asigurări că acestea vor ţine cont de suportabilitatea populaţiei.
Situaţia actuală din judeţ
În prezent, la nivelul judeţului Braşov colectarea deşeurilor este efectuată de către 12 operatori de salubritate. Sistemul actual de management al deşeurilor nu este unul integrat, în conformitate cu prevederile legale şi nu asigură atingerea obiectivelor şi ţintelor stabilite prin planurile de gestionare a deşeurilor. De asemenea, sistemul de colectare separată a deşeurilor reciclabile nu este încă pus în aplicare în toate localităţile. Excepţie fac unele zone din municipiul Braşov, din Măieruş, Recea, Bran, Prejmer, Victoria, Hoghiz, Rupea şi Augustin unde prin proiecte PHARE sau prin alte iniţiative a fost deja pusă în aplicare colectarea selectivă a deşeurilor. În judeţul Braşov există trei staţii de sortare (două staţii private – în Braşov şi Săcele, şi una în Prejmer dezvoltată în cadrul PHARE). De asemenea, la Braşov există un depozit de deşeuri privat, în timp ce un al doilea depozit, tot  privat, este în curs de dezvoltare în zona Făgăraş. În total, următoarele facilităţi sunt în funcţiune în judeţ:
• un depozit de deşeuri care respectă normele europene, realizat în regim privat la Săcele, care deserveşte cea mai mare zonă a municipiului Braşov;
• un depozit privat, conform normelor de mediu, care este în curs de dezvoltare şi va deservi zona extinsă a municipiului Făgăraş, fiind amplasat în satul Calbor;
• o instalaţie de sortare realizată la Săcele prin finanţare de la Fondul pentru Mediu, cu capacitatea totală de 100.000 tone/an;
• o staţie de sortare aparţinând firmei Urban în Brasov, având o capacitate totală de 30.000 tone/an;
• o staţie de transfer privată, situată în Râşnov, care deserveşte 70.000 de locuitori din zonele înconjurătoare (capacitate de aproximativ 20.000 tone/an);
• o staţie de transfer şi o linie de sortare construite la Prejmer în cadrul PHARE, aflate în proces de autorizare în vederea funcţionării, proiectate pentru a servi aproximativ 26.500 de locuitori (capacitate de aproximativ 20.000 tone/an);
• o staţie de transfer şi de compostare construită la Victoria cu finanţare PHARE, pentru circa 26.500 de locuitori (capacitate de aproximativ 10.000 tone/an), care nu dispune de echipamentul necesar.
În prezent, rata de conectare la serviciile de salubritate în judeţul Braşov este de 99% (câteva comune în zonele rurale sunt încă neconectate). În anul 2010, în judeţul Braşov a fost generată o cantitate totală de deşeuri de aproximativ 276.700 de tone (250.400 de tone în mediul urban şi 26.300 în mediul rural).

Toate știrile...

Evenimente în desfășurare