02.04.2008 Primul patinoar olimpic al Braşovului

Consiliul Judeţean a construit la „Olimpia” un patinoar destinat în egală măsură sportivilor şi publicului larg, care va funcţiona şase luni pe an.

    „Mulţi plesnesc de necaz atunci când facem o investiţie şi reuşim să realizăm ceva în municipiul Braşov. În ciuda celor afirmate de o anumită parte a presei, investiţia la acest patinoar am început-o acum un an şi ceva, deci nu ne-am propus s-o facem de pe o zi pe alta. Din păcate, pe lângă proceduri şi termene care trebuie respectate, licitaţia a fost atacată. Pot spune că ne-am obişnuit cu aceste practici menite să ne stopeze demersurile. Întotdeauna se găseşte câte un contestatar care să blocheze lucrurile. Aşa s-a întâmplat şi de această dată. Abia acum am reuşit să finalizăm lucrările şi este firesc să-l dăm în folosinţă şi să arătăm ce am făcut. Am recepţionat lucrările numai după ce am constatat că instalaţiile funcţionează la parametrii normali. Dacă acum patinoarul este funcţional, înseamnă că la iarnă el va oferi cele mai bune condiţii nu numai pentru amatorii de patinaj, ci mai ales pentru sportivii noştri. Noi am făcut acest patinoar ca să-l avem pentru zeci de ani. Nu este un patinoar electoral şi nici nu l-am realizat pentru campania electorală. Oamenii trebuie să ştie că este vorba despre un patinoar olimpic, primul de acest fel din Braşov. Ne bucurăm că am reuşit să-l facem într-un spaţiu în care de peste o sută de ani a existat patinoar. El va funcţiona şase luni pe an, atâta timp cât vom avea temperaturi mai mici de 15 grade. O să-l ţinem deschis cât o să ne permită timpul. Iarna vom avea patinoar în funcţiune şi în rest vor fi terenuri de tenis. Aşa a fost întotdeauna, de când mă ştiu, şi aşa va fi şi de acum înainte. Astfel, baza sportivă «Olimpia» va fi deschisă întregul an şi va reprezenta un punct de atracţie pentru toţi braşovenii care doresc să se relaxeze la aer curat, făcând sport. În viitor, având patinoar, dorim să finanţăm o echipă de hochei, deoarece oraşul nostru are o tradiţie în acest sport şi ea merită reînnodată. Avem acum toate condiţiile ca să revigorăm acest sport atât de frumos.” Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov

         Braşovul are pentru prima oară în istoria sa un patinoar artificial de dimensiuni olimpice. Pentru un oraş cu mare tradiţie în sporturile de iarnă, cum este Braşovul, lipsa unui patinoar care să se ridice la nivelul cerinţelor competiţionale a fost un handicap major din punctul de vedere al performanţelor sportive. Şi totuşi, patinatorii braşoveni au fost prezenţi în competiţii naţionale şi s-au clasat pe locuri fruntaşe. Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean, a fost primul care a înţeles că ceva trebuia făcut şi primul care şi-a propus să realizeze un patinoar olimpic la Braşov. În octombrie 2006, plenul forului deliberativ judeţean a aprobat alocarea sumei de 280 de mii de euro pentru achiziţionarea unui patinoar artificial demontabil, de dimensiuni olimpice şi amplasarea lui pe terenurile de la „Olimpia”. Trebuie spus că beneficiarul – Consiliul Judeţean – a impus de la bun început două cerinţe esenţiale pentru realizarea obiectivului: amenajarea patinoarului pe terenurile de tenis fără a deteriora calitatea suprafeţei de zgură şi funcţionarea lui la temperaturi de 15 grade Celsius. Dimensiunile patinoarului sunt standard: 60 de metri lungime şi 30 de metri lăţime. Licitaţia a fost organizată un an mai târziu. Două firme au cumpărat caietul de sarcini, însă doar una a venit cu o ofertă concretă. Aceasta a fost declarată câştigătoare. Este vorba despre firma SC Frigotehnica SA. Contractul a fost încheiat pe 18 decembrie 2007 şi potrivit acestuia firma avea termen până în luna martie 2008 să termine lucrările.

Instalaţii cu randament înalt

          Realizarea patinoarului a inclus livrarea şi montarea aparaturii. Este vorba despre un agregat de răcire dotat cu două compresoare cu şurub, semi-ermetice şi cu două circuite de freon independente. El are randament înalt, consum redus de energie electrică şi nu necesită reparaţii decât după 30.000 – 40.000 de ore de funcţionare. După formarea gheţii rămâne în funcţiune doar un singur compresor, dar în situaţia unor temperaturi mai scăzute de -10 grade, consumul energetic poate fi redus la zero. Dispozitivele mai includ o pompă circuit glicol, o pompă umplere circuit şi un vas expansiune. Un tablou electric de automatizare comandă pornirea şi oprirea agregatului la temperaturi exterioare mai mici de -5 grade Celsius, pornirea pompelor de recirculare a soluţiei de etilenglicol prin pistă, dar şi funcţionarea lor alternativă, la un anumit număr de zile, pentru uzura lor uniformă. În ceea ce priveşte pista patinoarului, ea este formată din tronsoane uşor demontabile la sfârşitul sezonului rece. Având în vedere că patinoarul este montat pe terenuri de zgură, executantul a prevăzut utilizarea unui material izolator, cu rezistenţă mare la compresie, care să suporte greutatea maşinii de tăiat şi format gheaţă şi în acelaşi timp să protejeze zgura contra îngheţului. Practic, sunt patru straturi de materiale cu funcţii de izolare şi rezistenţă, interpuse între zgură şi gheaţă, pentru protecţia terenurilor de tenis. Interesant este faptul că reţeaua de ţevi de sub patioar însumează peste 23 de km. Grosimea stratului de gheaţă este de minumum 7 centimetri. Temperatura optimă a gheţii la exterior este de -3 grade Celsius pentru patinaj artistic, respectiv -5 grade Celsius pentru hochei. Pe conturul pistei a fost montată o mantinelă de protecţie formată din panouri demontabile, cu structura de rezistenţă din oţel zincat şi panouri din PVC antişoc. Patinoarul este prevăzut să funcţioneze şase luni pe an, din septembrie până în martie. Garanţia acordată lucrărilor este de doi ani calendaristici.

CJ a recepţionat lucrările

          La sfârşitul sezonului rece, demontarea patinoarului durează două-trei zile. Agregatul, pompele şi colectorul de etilen rămân pe loc, urmând a fi conservate până la următoarea punere în funcţiune. Intenţia conducerii Societăţii de Patinaj este să amenajeze un spaţiu de depozitare polivalent, în care vara să fie amplasate componentele patinoarului, iar iarna să fie adăpostită rolba (maşina de întreţinut gheaţa). Tot în acest spaţiu ar urma să funcţioneze vestiarul pentru închiriat patine. La fel de puţin timp este necesar şi pentru montarea pationarului. Perioada de pornire până la atingerea temperaturii de îngheţ, inclusiv formarea gheţii durează alte două-trei zile, în funcţie de temperatura exterioară. Recepţia lucrărilor a fost realizată de Consiliul Judeţean, nu înainte ca parametrii de funcţionare şi probele de presiune să fie conforme cu toate specificaţiile din documentaţia instalaţiei. Recepţia finală a patinoarului va avea loc după expiratea perioadei de garanţie.

Patinoar performant pentru sportivii braşoveni

           Patinoarul va rămâne deschis şi va funcţiona gratuit, cât timp condiţiile meteorologice vor fi propice. Braşovenii sunt invitaţi să vină cu patinele proprii, deoarece patine de închiriat vor exista abia din toamna următoare. Conducerea Societăţii de Patinaj intenţionează să pună la punct un program pe serii, de la ora 8.00 la ora 22.00. Seriile vor dura 90 de minute şi vor începe la orele pare, iar 30 de minute după fiecare serie vor fi alocate refacerii gheţii. „Sportivii noştri au câştigat anul trecut Cupa României la patinaj artistic, iar sezonul acesta au terminat competiţia pe locul al doilea. Aceste rezultate remarcabile au fost obţinute în condiţiile în care antrenamentele s-au desfăşurat pe patinoarele de la Miercurea-Ciuc, Bucureşti şi câteodată în Poiana Braşov. În Braşov nu am avut niciodată un patinoar de dimensiuni olimpice şi o instalaţie foarte performantă, de ultimă generaţie, care să conducă la o calitate superioară a gheţii. De acum, cu aceste dotări, avem certitudinea că performanţele sportivilor noştri vor creşte. Pe de altă parte, preocupările noastre nu exclud posibilitatea ca braşovenii să se bucure de existenţa acestui patinoar şi să petreacă ore agreabile la baza noastră, având parte de cursuri de iniţiere în acest sport şi de evenimente de divertisment”, a spus Marian Teleleu, directorul bazei sportive „Olimpia”.

O tradiţie de peste un secol

         Baza „Olimpia” aparţine de Clubul Sportiv „Societatea de Patinaj”. Societatea de Patinaj a fost fondată în 14 martie 1880, de saşii braşoveni, la iniţiativa avocatului Karl Adam. La 29 martie 1894, Adunarea Generală a hotărât construirea unui sediu pentru Societate, după planurile arhitectului Paul Brang. Pe 13 noiembrie 1894 a fost pusă piatra de temelie, iar în toamna anului următor construcţia a fost terminată. Zona, umbroasă şi bogată în izvoare ce-şi uneau apele într-o „căldare” care îngheţa în sezonul rece, a fost dintotdeauna propice pentru un patinoar natural. Primul patinoar amenajat a fost inaugurat pe 22 ianuarie 1895. În acei ani, saşii erau mari amatori ai acestui sport şi cei care veneau să se delecteze pe gheaţă aveau parte de o atmosferă deosebită, întreţinută de o orchestră care cânta de la balconul clădirii „Olimpia”.

Doar CJ finanţează activităţile de la „Olimpia”

        Odată cu instaurarea regimului comunist, întregul patrimoniu al Societăţii a fost confiscat. Activitatea a fost reluată după Revoluţie. În 5 septembrie 1991 a avut loc Adunarea Generală a Societăţii care a luat o decizie în acest sens, dar abia cinci ani mai târziu Tribunalul Braşov a admis actul adiţional prin care se consfinţea caracterul de continuitate al Societăţii de Patinaj. În 17 iunie 2000, Curtea Supremă de Justiţie a adoptat o hotărâre definitivă şi irevocabilă prin care Societatea de Patinaj a reintrat legal în toate drepturile de proprietar cu personalitate juridică, pe care le-a avut în anul fondării. Principala ei activitate a fost patinajul, în timp dezvoltându-se şi secţia de tenis. În prezent, aici sunt legitimaţi sportivi la secţiile de patinaj artistic şi tenis. Clubul Sportiv „Societatea de Patinaj” are aceste două secţii, urmând ca în scurt timp să ia fiinţă şi secţia de hochei. Conform statutului după care funcţionează Clubul Sportiv „Societatea de Patinaj”, orice persoană fizică sau juridică poate face parte din club. În data de 22 noiembrie 2005, au devenit membri asociaţi judeţul Braşov şi municipiul Braşov, prin Consiliul Judeţean, respectiv Consiliul Local. Cu toate acestea, susţinătorul financiar al activităţilor desfăşurate de acest club este doar Consiliul Judeţean.

Renovarea clădirii „Olimpia” este în plină desfăşurare

         La „Olimpia” nu sunt doar terenuri de tenis care peste iarnă se transformă într-un patinoar modern. Există şi o clădire cu totul deosebită prin arhitectura ei, emblematică pentru Braşov, dar asupra căreia trecerea timpului şi intemperiile şi-au pus amprenta. Preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a propus renovarea ei şi a obţinut acordul plenului CJ. Lucrările de refacere şi consolidare au început în toamna anului trecut. Ridicată la sfârşitul secolului al XIX-lea, „Olimpia” este o construcţie-simbol pentru Braşov, care are şanse să fie declarată monument istoric. Mihai Sârbu, arhitectul-şef al judeţului, a anticipat chiar din faza de proiect că lucrările vor fi dificile: „Sunt foarte multe lucrări pe lemn, atât de protejare, cât şi de înlocuire a unor elemente. La o clădire de acest gen niciodată nu ştii care va fi costul final, pentru că nu ştii ce poţi descoperi pe măsură ce înaintezi cu reparaţiile. Sperăm să nu dăm peste probleme foarte mari vizavi de structură şi de detaliile din lemn care există acolo, astfel încât să nu se modifice costurile estimate iniţial. Am avut foarte multe probleme, inclusiv cu obţinerea avizului PSI pentru proiectare, deoarece normele de protecţie împotriva incendiilor nu prea mai permit existenţa structurii de lemn aparente, tocmai aceea care dă farmec construcţiei”.

O clădire modernă, cu parfum de secol XIX

         Conform datelor proiectului, renovarea clădirii este estimată la cel puţin 1,7 milioane de euro. „Olimpia” va fi refuncţionalizată, astfel încât să asigure toate condiţiile atât pentru desfăşurarea activităţii curente a clubului, cât şi pentru celelalte manifestări pe care le-ar putea găzdui; evenimente conexe Challenger-ului de tenis de la Braşov, seminarii pe teme sportive, traininguri şi întâlniri ale federaţiilor de specialitate. Vor fi amenajate o sală de conferinţe cu 70 de locuri, spaţii tehnice pentru televiziuni şi zone de socializare. La etaj vor fi puse la punct trei camere de protocol ce vor constitui Casa de Oaspeţi „Olimpia”, respectându-se astfel o dorinţă a arhitectului Paul Brang, care visa ca oaspeţii de vază ai Societăţii de Patinaj să fie găzduiţi cum se cuvine. De asemenea, vor fi montate noi instalaţii electrice, termice şi de aer condiţionat, iar acoperişul va fi înlocuit. Important este faptul că această clădire îşi va păstra în întregime aspectul de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Renovările vor fi gata în acest an. „Toate amenajările vor ţine cont de structura imobilului, care este pe jumătate din lemn. Elaborarea proiectului a durat aproape un an, tocmai pentru că specialiştii au fost atenţi la absolut toate aspectele implicate de această investiţie. Ţinând cont că în prezent avem cinci terenuri de tenis, o arenă cu 1.014 locuri, vestiare ultramoderne şi un patinoar demontabil, în momentul în care şi clădirea va fi terminată vom avea la Braşov o bază sportivă unică în Europa şi poate chiar în lume. Ea va fi funcţională pe tot parcursul anului şi va continua astfel tradiţia începută acum mai mult de un secol”, a menţionat directorul clubului sportiv „Societatea de Patinaj”, Marian Teleleu.

Toate știrile...

Evenimente în desfășurare