Mass Media

BRASOVMETROPOLITAN.RO, 11 iunie 2021

FOTO. Autoritățile județene brașovene promit la Ghimbav cel mai frumos aeroport din România. Construcția terminalului este gata, iar constructorul a obținut un nou contract

Începute în luna marte a anului trecut, lucrările la terminalul Aeroportului Internațional Brașov au fost terminate. Mai urmează să se facă racordurile la utilități, apoi se va trece la certificarea și înființarea unui punct de trecere a frontierei. Terminalul are o suprafață de 12.000 metri, dotările sunt de ultimă generație, clădirea are „identitate”, iar toate aceste caracteristici l-au făcut pe președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, să declare că „avem cel mai frumos aeroport din România”. Terminalul a fost prezentat presei în cadrul unui eveniment în care a fost semnat cu Asocierea SC BOG’ART SRL – SC UTI FACILITY MANAGEMENT SA (constructorul terminalului) un nou contract, de data aceasta pentru finalizarea celor 7 obiecte pe care nu le-a terminat firma Construcții SA Sibiu. „În spatele acestui  proiect au fost multe ore de muncă. A fost nevoi de o documentație extrem de amplă. De asemenea, asigurarea finanțării a fost extrem de greoaie. Investiția este de peste 150 de milioane de lei. Am obținut bani atât cu sprijin guvernamental, cât și din bugetul propriu. Doar echipamentele de securitate de pe aeroport au costat în jur de 3 milioane de euro, bani pe care vrem să îi recuperăm printr-un proiect european.  În etapa de proiectare a terminalului, a trebuit să obținem avize de la toate instituțiile statului care vor funcționa aici. Am pregătit proiectul, iar la momentul respectiv, suprafața de 12.000 de metri pătrați li se părea foarte mare unora. Cred că este o suprafață necesară pentru un astfel de obiectiv. Am vrut să construit un terminal al vremurilor noastre. Inițial, aveam două variante în Studiul de fezabilitate: un terminal de 3.600 mp – care avea dimensiunea unui supermarket- sau acest terminal de 12.000 mp, care răspunde tuturor cerințelor legale”, a declarat președintele Consiliului Județean Brașov. 
Pe de altă parte, coordonatorul proiectului Aeroportului Internațional Brașov, Alexandru Anghel, a anunțat și care vor fi pașii următori, pentru ca terminalul să fie operațional. În primă fază trebuie realizate racordurile la rețelele de utilități, iar pentru a se ajunge la această etapă, va fi nevoie de terminarea celor 7 obiecte necesare funcționării aeroportului. Apoi va începe certificarea obiectivului. „Terminalul se certifică separat de restul infrastructurii aeroportuare. Există un act normativ care reglementează certificarea terminalului. După obținerea certificării, va fi nevoie de obținerea unei hotărâri de Guvern prin care terminalul să fie considerat punct de trecere a frontierei, având în vedere că aeroportul va fi unul internațional. Practic, va trebui să amenajăm în aeroport un punct de trecere a frontierei”, a declarat  Anghel. 
Președintele BOG’ART: „Vom livra o aerogară funcțională, iar toată răspunderea va fi asupra noastră”
Contractul încheiat cu Asocierea BOG’ART SRL – UTI GRUP SA, pentru finalizarea lucrărilor la cele șapte obiecte care au fost începute inițial de Construcții SA Sibiu, are o valoare de 37.157.427 lei (cu TVA), termenul de finalizare este de șase luni, iar constructorul a anunțat că va încerca să încheie mai repede proiectul. După ce a fost semnat acest contract, Raul Doicescu, președintele BOG’ART SRL, a declarat că nu se așteaptă la probleme cu acest contract. „Este un contract mult mai mic. Pentru noi, însă, este foarte important, pentru că astfel vom livra o aerogară funcțională, iar toată răspunderea va fi asupra noastră și nu vor mai apărea discuții despre curent, că vine din dreapta sau din stânga sau că apa este adusă «de acolo». Vom livra un produs finit, de la început, până la sfârșit”, a spus Doicescu. Proiectul prevede realizarea unei clădiri energetice, a remizei PSI, posturi de control acces, gospodărie de apă, parcare auto și drum acces terminal – DJ 103C, drumuri tehnologice interioare şi rețele interioare în aeroport. Pe lângă lucrările de construcţie propriu-zise, contractul include şi anumite revizuiri din punctul de vedere al proiectării, inclusiv asistența tehnică din partea proiectantului pe toată perioada de execuție.


BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 10 iunie 2021

Braşovul va avea cel mai frumos aeroport din România. Şi cu cea mai nouă tehnologie: „vom avea capacitatea tehnică de a dirija de la Braşov zborurile pe 6 aeroporturi”

Radu COLȚEA
 
Lucrările la Terminalul Internaţional Braşov sunt pe ultima sută de metri, fiind la stadiul de montare a ultimelor echipamente, după care urmează realizarea racordurilor la reţelele de utilităţi (deja executate) şi de verificarea funcţionării. Aerogara a fost prezentată ieri presei de preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea. După acest tur, reprezentantul administraţiei judeţene a declarat că „avem cel mai frumos aeroport din România”.
Lucrările la Aerogară sunt aproape gata: „Tot ceea ce vedem astăzi este finalul”
Autorităţile judeţene braşovene spun că acest terminal, al treilea ca mărime din România, după cele de la Bucureşti şi Cluj, a fost construit şi dotat conform ultimelor standarde în domeniu. „Tot ceea ce vedem astăzi este finalul. În spate acestui  au fost multe ore de muncă. A fost nevoi de o documentaţie extrem de amplă. De asemenea, asigurarea finanţării a fost extrem de greoaie. Investiţia este de peste 150 de milioane de lei. Am obţinut bani atât cu sprijin guvernamental, cât şi din bugetul propriu. Doar echipamentele de securitate de pe aeroport au costat în jur de 3 milioane de euro, bani pe care vrem să îi recuperăm printr-un proiect european”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.
Cu identitate
Acesta a mai spus că „acest terminal răspunde tuturor exigenţelor. Avem o identitate de arhitectură care a fost foarte bine pregătită de arhitectul Dorin Ştefan, avem spaţii generoase şi consider că proiectul nostru este unul extrem de reuşit. Sunt convins că noi construim un obiectiv extrem de important pentru România, iar acest lucru nu ar fi fost posibil fără a avea antreprenori serioşi. Vreau să mulţumesc firmelor Bog’Art şi UTI pentru eforturile făcute şi pentru ceea ce au reuşit să realizeze până în prezent. În cazul acestui obiectiv de investiţii, a trebuit să obţinem avize de la toate instituţiile statului care vor funcţiona aici. Am pregătit proiectul, iar la momentul respectiv, suprafaţa de 12.000 de metri pătraţi li se părea foarte mare unora. Cred că este o suprafaţă necesară pentru un astfel de obiectiv. Am vrut să construit un terminal al vremurilor noastre. Iniţial, aveam două variante în Studiul de fezabilitate: un terminal de 3.600 mp – care avea dimensiunea unui supermarket - sau acest terminal de 12.000 mp, care răspunde tuturor cerinţelor legale”.
Punct de trecere a frontierei la Braşov
După ce vor fi puse la punct toate detaliile, terminalul va intra în etapa de certificare, a anunţat şeful Direcţiei de implementare a Proiectului Aeroportului din cadrul Consiliului Judeţean Braşov, Alexandru Anghel. „Terminalul se certifică separat de restul infrastructurii aeroportuare. Există un act normativ care reglementează certificarea terminalului. După obţinerea certificării, va fi nevoie de obţinerea unei hotărâri de Guvern prin care terminalul să fie considerat punct de trecere a frontierei, având în vedere că aeroportul va fi unul internaţional. Practic, va trebui să amenajăm în aeroport un punct de trecere a frontierei”, a declarat  Anghel.
Bog’Art: Am construit construit la cele mai înalte standarde
Lucrările la terminalul Aeroportului Internaţional Braşov au început în 16 martie 2020 şi au fost executate de Asocierea  Bog’Art SRL - UTI Grup SA. De altfel, ieri, preşedintele Bog’Art, Raul Doicescu a declarat că „din punct de vedere arhitectonic, al dotărilor Aeroportul din Braşov este construit la cele mai înalte standarde. Din punct de vedere al realizării lucrării nu sunt foarte multe de spus, pentru că am respectat graficul de lucrări. La Braşov am colaborat cu nişte profesionişti”.
„Vom livra un produs finit, de la început, până la sfârşit”
Tot ieri a fost semnat şi contractul cu  Asocierea  Bog’Art SRL - UTI Grup SA  pentru finalizarea lucrărilor la cele nouă obiecte care au fost începute iniţial de Construcţii SA Sibiu. „După modul exemplar în care s-a derulat contractul pentru realizarea terminalului, am toată convingerea că vom avea şansa să vedem şi celelalte şapte obiecte duse la bun sfârşit în termenul contractual prevăzut”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea.
După ce a fost semnat acest contract, Raul Doicescu a declarat că „nu cred că vor fi probleme. Este un contract mult mai mic. Pentru noi, însă, este foarte important, pentru că astfel vom livra o aerogară funcţională, iar toată răspunderea va fi asupra noastră şi nu vor mai apărea discuţii despre curent, care vine din dreapta sau din stânga sau că apa «de acolo». Vom livra un produs finit, de la început, până la sfârşit”.
Valoarea totală a contractului semnat miercuri este de 37.157.427  lei (cu TVA), din care 2.384.391 lei (fără TVA) reprezintă sume previzionate pentru remedierea infrastructurii deja executate, în cazul în care situaţia o impune. Proiectul prevede realizarea unei clădiri energetice, a remizei PSI, posturi de control acces, gospodărie de apă, parcare auto şi drum acces terminal - DJ 103C, drumuri tehnologice interioare şi reţele interioare în aeroport. Pe lângă lucrările de construcţie propriu-zise, contractul include şi anumite revizuiri din punctul de vedere al proiectării, inclusiv asistenţa tehnică din partea proiectantului pe toată perioada de execuţie. Conform contractului, lucrările trebuie terminate în şase luni, însă constructorul a anunţat că va face tot posibilul pentru a termina lucrările mai repede. Reamintim că realizarea componentelor aeroportuare a făcut obiectul unui contract adjudecat în ianuarie 2019 de către firma Construcţii SA Sibiu, care însă nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate, realizând doar 12% din totalul lucrărilor. În consecinţă, administraţia judeţeană a reziliat contractul şi a reluat procedurile de achiziţie.
De altfel, Mihai Pascu, director executiv în cadrul Consiliului Judeţean Braşov, a amintit că relaţia cu firma sibiană a fost extrem de complicată. „Când am văzut că nu se respectă graficul de lucrări, am încercat să discutăm cu conducerea firmei. Au fost 3-4 schimbări majore la nivelul conducerii acestei companii, aşa că am avut şi perioade de 3 luni în care nu aveam cu cine discuta. Am trimis notificări, la care ni se răspundea că nu se poate lucra din cauza pandemiei. Un astfel de argument nu era justificat, din moment ce anul trecut, în plină pandemie, Bog’Art construia terminalul, o lucrare mult mai complexă”, a explicat Pascu.
„Ne dorim să construim aeroportul viitorului şi chiar facem acest lucru”
Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că „ne dorim să construim aeroportul viitorului şi chiar facem acest lucru. Am fi putut avea foarte uşor un turn de control fizic deja construit, dar în urma consultărilor cu specialiştii de la Eurocontrol şi de la ROMATSA, am considerat că este important să fim deschizători de drumuri şi să avem cea mai modernă tehnologie în domeniul serviciilor de navigaţie aeriană”.
London City  sau „second-hand”
Veştea a fost completat de Alexandru Anghel, care a amintit că  London City Airport, unde traficul este dirijat de la distanţă, iar în anul 2019 a avut 5 milioane de pasageri. „Dacă englezii - care sunt un reper în domeniul aerian - au ales această soluţie, cred că nu se mai poate pune problema că această modalitate de dirijare a traficului aerian ar putea reprezenta un pericol. În cazul serviciilor de navigaţie aeriană apelăm la cea mai nouă tehnologie. De ce am cumpăra o maşină second-hand (aluzie la turnul clasic – n.r.)? În viitorul apropiat, şi la aeroporturile care intră în modernizare se va apela la turnul virtual, iar peste câţiva ani acesta va deveni o normalitate”, a explicat Anghel.
Infrastructură şi dotări pentru şase aeroporturi
Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a declarat că „prin investiţiile pe care le vom face în echipamentele de radionavigaţie vom avea capacitatea tehnică de a dirija de la Braşov zborurile pe şase aeroporturi. Decizia va veni, evident, de la ROMATSA - dacă se va dori ca pe viitor Braşovul să devină un centru pentru dirijarea traficului şi dacă aici vor fi relocaţi controlori de trafic”, a încheiat Veştea.


BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 10 iunie 2021

Consiliul Judeţean Braşov se pregăteşte să semneze contractul pentru devierea Beselcinului. Contestaţiile depuse de doi ofertanţi au fost respinse de CNSC

Radu COLŢEA
 
Lansată la finalul lunii septembrie a anului trecut, licitaţia pentru devierea Beselcinului de pe Aeroportul Braşov este pe punctul de a ajunge în stadiul semnării contractului de lucrări, după ce contestaţiile depuse de 2 dintre cei 7 constructori care au depus oferte. Anunţul a fost făcut miercuri de preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, care a declarat că „astăzi (miercuri – n.r.) am fost anunţaţi că cele două contestaţii au fost respinse de CNSC (Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor – n.r.), informările fiind publicate şi pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP). Mai sunt căi de atac, însă, în 10 zile vrem să semnăm contractul cu firma desemnată câştigătoare în urma derulării procedurii de atribuire”, a declarat Adrian Veştea. Intenţia reprezentantului administraţiei judeţene braşovene este să emită ordinul de începere a lucrărilor aferente acestui contract odată cu cel pentru finalizarea celor 7 obiecte, pentru care contractul a fost semnat ieri cu Asocierea   Bog’Art - UTI Facility Management.
Cine s-a înscris la licitaţie
Reamintim că în 16 aprilie Consiliul Judeţean Braşov a stabilit  constructorul care se va ocupa de devierea canalului Beselcin, de realizarea unui sistem de televiziune cu circuit închis în aeroport, de amenajarea drumului tehnologic perimetral şi a căilor de acces la sistemele de radiodionavigaţie, precum şi de realizarea gardului şi a porţilor de acces. La licitaţia pentru acest contract, cu o valoare estimată de 34.108.542 lei (28.662.641 lei, fără TVA) s-au înscris 7 constructori, respectiv Eren Cons, Meva Concept, Imfalt Yol Yapi Sanayi Ticaret AS, Morani Construct, Asocierea Consal SRL - RS Activ, Asocierea Viarom Construct - Electrogrup şi Asocierea Eldiclau Prest - Helinick. În urma analizării ofertelor de către Comisia de evaluare din Consiliul Judeţean Braşov, câştigătoare a fost stabilită Asocierea SC Consal SRL - SC Rs Activ SRL, care s-a angajat să realizeze investiţia pentru suma de 25.797.322 lei cu tot cu TVA (21.678.422 lei fără TVA). După comunicarea rezultatelor, Asocierea Viarom Construct – Electrogrup şi Morani Construct au depus contestaţii, solicitând Consiliului Judeţean Braşov reevaluarea procedurii şi declararea ca fiind neconformă a ofertei depusă de asocierea declarată câştigătoare.


BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 10 iunie 2021

Nicio problemă constatată de Curtea de Conturi la Consiliul Judeţean Braşov

Radu COLŢEA
 
Rulaj de 250 de milioane de lei, nu au fost stabilite prejudicii şi nu au fost dispuse măsuri de remediere a problemelor
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, că zilele trecute a fost finalizat controlul Curţii de Conturi pentru anul 2020. „Auditorii nu au constat probleme. Nu au fost stabilite prejudicii şi nu au fost dispuse măsuri de remediere a problemelor. Asta în condiţiile în care au fost în implementare proiecte de aproximativ 250 milioane de lei”, a declarat Veştea.
Acesta a menţionat că anul trecut, în judeţul Braşov a fost cea mai mare valoare a investiţiilor din ultimii 30 de ani. Precizăm că, în fiecare an, Curtea de Conturi verifică activitatea Consiliului Judeţean Braşov, din punct de vedere financiar, dar şi a unor aspecte ce ţin de management, cum este auditul intern.


MONITORUL EXPRES, 10 iunie 2021

Încă 6 luni de construcții pentru anexe: Veștea – ultimii pași în construcția aeroportului Brașov

Mihaela Parghel
 
Urmează certificarea terminalului
Asocierea de companii formată din BOG ART SRT şi UTI FACILITY MANAGEMENT SA se va ocupa de restul lucrărilor care au rămas de executat în contractul pentru cele nouă obiective ale Aeroportului Braşov – Ghimbav, realizate „la pachet” de Consiliul Judeţean, respectiv clădire energetică, remiza PSI, posturi de control acces, gospodărie de apă, parcare auto și drum acces terminal – DJ 103C, drumuri tehnologice interioare şi rețele interioare în aeroport. Această investiţie este una dintre ultimele necesare la aeroport, alături de racordarea la utilităţi a terminalului de pasageri, care deja este gata.
Firma care a făcut terminalul, preia şi contractul cu 9 obiective
Asocierea SC BOG’ART SRL – SC UTI FACILITY MANAGEMENT SA este aceeaşi care a construit terminalul, finalizat deja. Cele două companii vor avea la dispoziţie şase luni pentru a finaliza şi cele nouă obiective, urmând să continue lucrările abandonate de Construcţii SA Sibiu. Valoarea totală a contractului este de 37.157.426,78 lei (cu TVA), din care 2.384.391 lei (fără TVA) reprezintă sume provizionate pentru remedierea infrastructurii deja executate, în cazul în care situația o impune. Pe lângă lucrările de construcţie propriu-zise, contractul include şi anumite revizuiri din punctul de vedere al proiectării, inclusiv asistența tehnică din partea proiectantului pe toată perioada de execuție.
Terminalul trebuie legat la utilităţi
În rest, la aeroport rămân de făcut lucrările de racordare a terminalului de pasageri, la utilităţi şi lucrările de îndiguire ale Besălcinului. Clădirea terminalului, propriu-zis – al treilea ca mărime din România, după cele de la Otopeni şi Cluj-Napoca, este gata, inclusiv cu partea de dotări, după cum a arătat ieri preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea. „Acest terminal are o identitate din punct de vedere al arhitecturii. De asemenea, a trebuit să obținem avize de la toate instituțiile statului care vor funcționa aici. Am pregătit proiectul, iar la momentul respectiv, suprafața de 12.000 de metri pătrați li se părea foarte mare unora. Cred că este o suprafață necesară pentru un astfel de obiectiv. Am vrut să construit un terminal al vremurilor noastre. Inițial, aveam două variante în Studiul de fezabilitate: un terminal de 3.600 mp – care avea dimensiunea unui supermarket- sau acest terminal de 12.000 mp, care răspunde tuturor cerințelor legale”, a spus Adrian Veştea, subliniind că terminalul este deja finalizat. „Tot ceea ce vedem astăzi este finalul. În spate acestui proiect au fost multe ore de muncă. A fost nevoie de o documentație extrem de amplă. De asemenea, asigurarea finanțării a fost extrem de greoaie. Acest obiectiv a ajuns la 250 milioane de lei, bani pe care i-am asigurat atât cu sprijin guvernamental, cât și din bugetul propriu. Doar echipamentele de securitate de pe aeroport au costat în jur de 3 milioane de euro, bani pe care vrem să îi recuperăm printr-un proiect european”, a mai declarat Veştea.
Pasul final: HG pentru punct de trecere a frontierei, la Ghimbav
După aceste ultime lucrări de racordare, urmează o serie de proceduri de certificare a terminalului, ce reprezintă o etapă distinctă spre punerea în funcţiune a aeroportului. „După obținerea certificării,va fi nevoie de obținerea unei hotărâri de Guvern prin care terminalul să fie considerat punct de trecere a frontierei, având în vedere că aeroportul va fi unul internațional. Practic, va trebui să amenajăm un punct de trecere a frontierei”, a explicat Alexandru Anghel, șeful Direcției de implementare a Proiectului Aeroportului din cadrul Consiliului Județean Brașov. Lucrările la terminalul Aeroportului Internațional Brașov au început în 16 martie 2020 și au fost executate de Asocierea Bog’Art SRL – UTI Grup SA.



Modificat la data de 11 Iunie 2021

Evenimente în desfășurare