Mass Media

BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 4 iunie 2021

Baschetbalistele Braşovului, premiate de conducerea Consiliului Judeţean. Cu cel mai tânăr lot din campionatul României, au jucat finala mică, anul viitor vor titlul naţional

Radu COLŢEA
 
Baschetbalistele de la Olimpia CSU Braşov au fost invitate joi de conducerea Consiliului Judeţean Braşov, pentru a fi premiate pentru performanţele remarcabile obţinute în sezonul competiţional 2020 – 2021. Ele au primit flori, diplome plachete, iar în perioada următoare vor beneficia şi de premii în bani. La eveniment au participat 15 din cele 23 de jucătoare care alcătuiesc echipa de senioare, cea de U20 şi cea de junioare (U18), colectivul tehnic format din antrenorii Dan Calancea şi Nenad Marinkovic, alături de conducerea Clubului Sportiv „Ţara Bârsei” 2011, în cadrul căruia activează echipa. „Ţin să le felicit pe sportivele noastre şi pe antrenorii lor, Dan Calancea şi Nenad Marinkovic, oameni cu suflet, pasionaţi şi dedicaţi, a căror implicare şi dăruire au contribuit esenţial la reuşitele baschetului braşovean. Le-am mulţumit tuturor că la capătul unui sezon extrem de dificil, marcat de pandemie şi de lipsa suporterilor din tribune, au reuşit aceste performanţe deosebite. Mă bucur că putem duce mai departe frumoasa tradiţie a baschetului feminin braşovean. Consiliul Judeţean Braşov va sprijini în continuare baschetul şi celelalte discipline practicate în cadrul Clubului Sportiv «Ţara Bârsei» 2011. De asemenea, susţinem sportul de performanţă, sportul de masă şi federaţiile sportive, prin alocarea de finanţări nerambursabile care în acest an totalizează 1,3 milioane de lei”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea.
O performanţă remarcabilă, pentru cel mai tânăr lot din campionat
Veştea a subliniat că echipa de senioare a avut cel mai tânăr lot din campionat, iar faptul că a jucat finala mică a Ligii Naţionale de Baschet Feminin şi s-au clasat pe locul al 4-lea reprezintă o performanţă remarcabilă: „în ultimele 5 sezoane competiţionale, echipa de senioare a jucat a 7-a finală - dacă ne gândim la finale mici de Ligă Naţională sau la finale de Cupa României - ceea ce reprezintă o realizare importantă pentru sporturile de echipă din judeţul nostru”. Pe de altă parte la încheierea campionatelor naţionale, echipa Olimpia CSU Braşov la categoria U20 a obţinut locul al 3-lea, în timp ce echipa de junioare a ocupat locul al 2 -lea. În această lună, sportivele şi antrenorii vor primi premii în bani, cuantumul fiind stabilit conform HG 1447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă.
Un sezon cu multe teste şi îmbolnăviri
Pe de altă parte, în timpul festivităţii, antrenorul echipei de senioare Dan Calancea a declarat că acest sezon a fost unui atipic, guvernat de pandemie: „Fetele au făcut tot ce se poate. Nu ştiu dacă acum se putea mai mult, dar cred că în viitor am putea să ne gândim la obţinerea unui titlu”. Pe de altă parte, el a recomandat Braşovului, ca după finalizarea aeroportului, să îşi depună candidatura pentru organizarea unui campionat european. La rândul său, Nenad Marinkovic a declarat că sezonul 2020 – 2021 „a fost unul cu foarte multe  teste (pentru depistarea coronavirusului – n.r.) şi cu multe îmbolnăviri. Cu toate acestea, am reuşit să obţinem rezultate foarte bune. Anul viitor sperăm să obţinem cel puţin aceleaşi rezultate, dacă nu şi mai bune”.
LOTUL OLIMPIA CSU BRAŞOV ÎN SEZONUL 2020 - 2021
Biljana Pesovic (senioare, căpitanul echipei)    
Amira Al Ash Hab (senioare)
Ines Corda (senioare)
Alina Crăciun (senioare)    
Sara Dickey (senioare)
Bianca Nan (senioare şi U20)
Niki McDonald (senioare)
Alexia Frîncu (senioare, U20 şi U18)    
Ioana David (senioare, U20 şi U18)
Ariana Kelemen-Radin (senioare şi U20)
Ruxandra Paşca (senioare, U20 şi U18)    
Maria Florea (senioare şi U20)    
Adina Ciciovan (senioare şi U20)
Bianca Moroşanu (senioare, U20 şi U18)
Olivia Atamaniuc (U18)    
Daria Maria Bucur (U18)
Gabos Izabella (U18)
Anais Manijean (U18)    
Noemi Orban (U18)    
Maria Denisa Petrescu (U18)
Paula Maria Preda (U18)
Bianca Rău (U18)
Bianca Tudor (U18)
Antrenori:
Dan Calancea (senioare şi U20)
Nenad Marinkovic (senioare, U20 şi U18)
Gabriel Cojan (maseur)


BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 3 iunie 2021

CMID-ul de lângă Braşov, 60 milioane de euro. La 3 km de orice casă locuită

Radu COLŢEA
 
Locaţia, cea mai mare problemă. Pe listă - Dumbrăviţa, Codlea, Săcele, Vulcan, Râşnov, Feldioara, Teliu, Budila, Tărlungeni, au rămas Prejmer şi Săcele
Cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Braşov, Şerban Todorică şi Szenner Zoltan, dar şi  Toaso Imelda, director executiv în cadrul instituţiei (fost preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov), au prezentat miercuri, într-o conferinţă de presă, noi detalii legate de Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) Judeţul Braşov, accentul fiind pus Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) ce urmează a se construi în vecinătatea Braşovului. Oficial, pentru construirea acestui centru sunt luate în calcul două amplasamente, unul la Prejmer, iar celălalt la Săcele, însă, administraţia judeţeană este înclinată spre varianta Prejmer. Locul în care se va construi central va fi stabilit prin Studiul de fezabilitate pentru SMID, document care este acum în etapa de elaborare şi în care sunt analizate ambele propuneri de amplasament.
Acest centru reprezintă principala investiţie din cadrul SMID, atât din punct de vedere al valorii, cât şi al importanţei. De altfel, reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov au anunţat, în premieră, şi valoarea investiţiei: aproximativ 60 milioane de euro. În total, proiectele din cadrul SMID sunt estimate la aproximativ 114 milioane de euro, iar finanţarea ar urma să fie asigurată din fonduri europene. Administraţia judeţeană şi-a propus să depună cererea de finanţare în prima parte a anului viitor. Până atunci, trebuie stabilite terenurile pentru investiţii şi finalizat Studiul de fezabilitate pentru SMID.
Cum au fost stabilite propunerile de amplasamente pentru CMID
Până să se ajungă la cele două propuneri de amplasament pentru Centrul de Management Integrat de lângă Braşov, au fost analizate numeroase terenuri din judeţul Braşov. „Iniţial, a fost propus un teren din zona Dumbrăviţa – Codlea. La momentul respectiv se discuta despre un centrul de management şi de un depozit, iar amplasamentul avea avantajul că era în centrul judeţului. Ulterior, având în vedere că în judeţ exista deja un depozit de deşeuri, s-a renunţat la rampă (legea nu-l permitea - n.r.). În aceste condiţii, centrul trebuia să fie la o distanţă mică de actualul de depozit, adică la maxim 30 de kilometri. Au fost analizate mai multe variante şi s-a discutat cu primarii din Dumbrăviţa, Codlea, Săcele, Vulcan, Râşnov, Feldioara, Teliu, Budila, Tărlungeni, Prejmer, pentru a vedea dacă au teren pe care să se poată construi acest centru.  „Pentru această investiţie este nevoie de 16 ha – 18 ha de teren şi nici o primărie nu ne-a comunicat că are disponibil un astfel de teren. Singura autoritate locală care ne-a spus că ar avea un teren a fost Săcele, care ne-a comunicat că are în jur de 4,5 hectare, în vecinătatea actualului depozit”, a declarat Toaso Imelda.
Agenţia Naţională a Ariilor Naturale Protejate, de acord cu varianta Prejmer
„Conform criteriilor stabilite de consultant, un astfel de centru trebuie să fie la o distanţă mai mare de 1 km de zonele locuite, să nu fie construit în pantă, să nu fie în zona ariilor protejate, să existe un teren de 16 – 18 hectare, să poată fi alimentat de la reţeaua de electricitate sau să nu fie construit într-o zonă mlăştinoasă. Toate aceste criterii au fost luate în calcul în momentul în care au fost analizate posibilele amplasamente”, a explicat Toaso Imelda.
Varianta Prejmer, distanţele faţă de prima casă: 3 km de Prejmer, 3,9 km de Hărman, 3,6 km de Cărpiniş, 5,4 km de Sânpetru şi la 4 km de Tărlungeni
În ceea ce priveşte terenul de pe teritoriul comunei Prejmer, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov Szenner Zoltan a declarat că amplasamentul este la 3 km de Prejmer, la 3,9 km de Hărman, la 3,6 km de Cărpiniş, la 5,4 km de Sânpetru şi la 4 km de cartierul Izvor din Tărlungeni. „De asemenea, terenul propus pentru construirea centrului este la 4,2 km de Biserica Fortificată din Prejmer, la 4,8 km de Biserica Fortificată Hărman şi la 4,5 km de mlaştinile eurotrofe de la Prejmer. În ceea ce priveşte ariile protejate din zonă, Agenţia Naţională a Ariilor Naturale Protejate a acceptat locaţia”, a continuat acesta.
Varianta Săcele - rază nelocuită de 1 km
Referitor la terenul de la Săcele, Szenner Zoltan a menţionat că este la mai mult de 1 km distanţă de zonele locuite.
De ce se înclină către Prejmer
Pe de altă parte, reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov au menţionat că atât la Săcele, cât şi la Prejmer, este nevoie de achiziţia de terenuri, iar din acest punct de vedere, Prejmerul este opţiunea mai bună. „La Săcele ar trebui să cumpărăm parcele mici de la mulţi proprietari, iar asta ar însemna un consum mare de timp. În schimb, la Prejmer a fost identificat proprietarul, s-a discutat cu el, iar terenul a fost antamat”, a explicat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov Şerban Todorică.
Asigurări din partea Consiliului Judeţean: cetăţenii nu au niciun motiv să se teamă
Tot ieri, reprezentanţii Consiliului Judeţean au reamintit că oamenii nu au nici un motiv să fie îngrijoraţi, pentru că acest centru va fi o fabrică cu spaţii închise, iar deşeurile vor fi procesate imediat ce vor fi descărcate. Astfel, după ce unii prejmereni s-au declarat îngrijoraţi că ar fi afectate terenurile agricole, Szenner Zoltan a  dat asigurări că acestea nu vor fi contaminate. „Acest centru nu va reprezenta o sursă de poluare a aerului, apei sau solului. Centrul va fi construit pe o platformă betonată, astfel că nu vor fi infiltraţii în sol. De asemenea, procesarea deşeurilor se va face în spaţii închise, inclusiv fermentarea celor care vor genera compost, motiv pentru care nu vor apărea probleme cu mirosurile. Ba mai mult, aerul din interior va fi trecut prin filtre. În ceea ce priveşte apa, aceasta va fi filtrată, iar cea ce ploaie va fi captată”.
Nici păsări, nici şobolani
De asemenea, zona nu va atrage nici păsările, nici rozătoarele, pentru că „deşeurile vor fi în permanenţă în spaţii închise”, a explicat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov.  
Cum e cu traficul?
De asemenea, reprezentanţii administraţiei judeţene au dat asigurări că traficul nu va creşte foarte mult prin realizarea unui Centru de Management Integrat la Prejmer. „În urma calculelor, a rezultat că la centru vor ajunge, zilnic, în jur de 60 – 70 de vehicule, arterele de acces fiind DN 11 şi DN 10. Conform studiilor de trafic, pe sectorul Braşov – Chichiş al  DN 11 pe care vor circula maşinile către CMID traficul este de 6.934 vehicule pe zi, iar pe sectorul din DN 10, spre Teliu 4.848 de vehicule pe zi. „Dacă se adaugă 70 de maşini pe zi, impactul este nesemnificativ”, a argumentat Toaso Imelda. Ba mai mult, ea a menţionat că artera de acces către CMID Prejmer ar deveni o variantă ocolitoare pentru comună.
Al doilea centru de management integrat al deşeurilor din judeţ se mută de la Făgăraş la Beclean
În Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor Braşov este prevăzut un Centrul de Management Integrat de Deşeurilor şi în zona Făgăraş, însă acesta va fi de mai mici dimensiuni. Pentru construirea acestui centru, Consiliul Judeţean Braşov a identificat un teren pe care îl avea în administrare încă din 2013, când administraţia judeţeană avea în plan să construiască o staţie de sortare şi transfer, cu bani europeni, în ciclul bugetar european 2007 – 2013. Investiţia nu s-a mai realizat, iar la finalul lunii trecute, Consiliul Local Făgăraş a reziliat hotărârea prin care Consiliul Judeţean Braşov a primit în administrare terenul, cu o suprafaţă de 25.000 mp. În aceste condiţii, ieri, Szenner Zoltan a anunţat că a fost luat în calcul un alt amplasament, în comuna Beclean (lângă municipiul Făgăraş).
Rupea - staţie de sortare. Râşnov, Săcele, Codlea, Zărneşti şi Predeal - centre de aport voluntar
Tot în SMID este prevăzută o staţie de sortare la Rupea, pentru care problema terenului este rezolvată, dar şi mai multe centre de aport voluntar, unde să fie duse, printre altele, piese de mobilier sau alte deşeuri voluminoase, dar nepoluante. „În ceea ce priveşte centrele de aport voluntar, ne-au transmis propuneri de amplasamente de la primăriile Râşnov, Săcele, Codlea, Zărneşti şi Predeal. În municipiul Braşov sunt planificate două sau trei astfel de centre, dar încă nu a fost rezolvată problema terenurilor. Dificultatea este că acestea trebuie să fie în zone diametral opuse ale oraşului, iar acum avem discuţii cu reprezentanţii Primăriei Braşov”, a mai declarat Szenner Zoltan. Totuşi, el a menţionat că dacă nu se realizează acum aceste centre nu va fi o problemă foarte mare, pentru că ele vor putea fi amenajate şi în viitor, însă pe cheltuiala autorităţilor locale.
Fiecare braşovean ar putea plăti dacă nu se implementează SMID. 2,2 milioane de lei - factura
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov Szenner Zoltan a avertizat că în cazul în care nu se va realiza Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor, braşovenii ar putea plăti facturi mai mari. „Dacă nu va exista Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor, va creşte cantitatea de deşeuri, costurile de operare vor fi mai mari. În anul 2019, pentru neatingerea ţintelor de deviere a deşeurilor de la depozitare, primăriile din judeţul Braşov au plătit suma totală de 2,2 milioane de lei. Acum, sunt doar două localităţi din judeţ care reuşesc să îşi atingă aceste ţinte. În viitor, ţintele de deviere vor fi mai mari, iar dacă nu vor fi atinse, costurile vor creşte, inclusiv pentru cetăţeni”, a declarat Szenner Zoltan. La rândul său, Şerban Todorică spus că în cazul în care nu se va implementa SMID, vor plăti toţi cei 600.000 de locuitori ai judeţului: „Acum, dacă cele 2,2 milioane de lei ar fi plătite de cetăţeni, ar rezulta o creştere a facturii cu 4 sau 5 lei de persoană. În acest moment, sumele pentru neatingerea ţintelor de la depozitare sunt plătite de primării”. De asemenea, Todorică a menţionat că în acest moment sunt doar patru judeţe care nu au un Sistem de Management Integrat al Deşeurilor, respectiv Braşov, Galaţi, Buzău şi Ilfov.


BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 3 iunie 2021

Peste 4 milioane de euro, pentru containere anti-urs în judeţul Braşov

Radu COLȚEA
 
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Şerban Todorică, a anunţat miercuri că, prin Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor vor fi realizate platforme de gunoi „anti-urs”, valoarea planificată pentru aceste proiecte fiind de aproximativ 4 milioane de euro. „Deocamdată nu a fost stabilită soluţia tehnică pentru aceste amenajări, însă, important este că vom putea folosi bani europeni pentru amenajarea unor platforme de deşeuri la care să nu mai aibă acces urşii. Oficialii europeni au înţeles că în România avem această problemă şi au fost de acord ca banii europeni să se folosească şi pentru astfel de investiţii”, a explicat Todorică. Acesta a menţionat că platforme de gunoi anti-urs ar putea fi montate la Braşov, Predeal, Săcele sau Râşnov, localităţi în care urşii gunoieri sunt numeroşi.


BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 3 iunie 2021

CNAIR consultă Braşovul pe tema autostrăzilor. Ieri s-a discutat despre Ploieşti – Braşov, astăzi urmează Bacău – Braşov

Radu COLŢEA
 
Autorităţile locale braşovene au fost convocate miercuri, de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), la o şedinţă pe tema proiectului Autostrăzii Ploieşti – Braşov ce s-a desfăşurat la sediul Prefecturii. Astăzi, de la ora 11.00, este programată o nouă şedinţă, în care se va discuta despre proiectul Autostrăzii Bacău – Braşov. În timpul discuţiilor de ieri, reprezentanţii CNAIR au prezentat variantele de traseu (care prezintă mici variaţii ale soluţiilor tehnice) şi i-au rugat pe primari să coreleze aceste date cu cele urbanistice de la nivelul localităţilor, astfel încât să nu existe probleme în momentul în care se va trece la etapele următoarele. Aceasta este numai prima întâlnire pe tema Autostrăzii Ploieşti - Braşov. Şedinţa de ieri a fost prezidată de prefectul Braşovului, Cătălin Văsii, şi de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Adrian Veştea. De altfel, după şedinţă, prefectul Braşovului, Cătălin Văsii, a declarat că după ce a fost făcută prezentarea de către CNAIR „reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale prezenţi au formulat câteva observaţii, urmând ca, în perioada imediat următoare, să la analizeze în detaliu, împreună cu specialiştii din primării şi din instituţiile cu atribuţii în domeniu, pentru a semnala orice problemă sau constrângere de care prestatorul Consitrans SA (consultantul care pregăteşte  – n.r.) trebuie să ţină seama în faza de proiectare, pentru alegerea celei mai bune variante de traseu al autostrăzii prin judeţul Braşov. Am invitat şi conducerile instituţiilor de mediu şi pentru arii protejate, pentru a ne asigura că lucrurile vor fi în regulă şi din acest punct de vedere”.
Grup de lucru condus de arhitectul şef al judeţului
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian  Veştea, a amintit că „în 2004 am avut o întâlnire, tot aici şi tot pe tema autostrăzii. Au trecut 17 ani, perioadă în care localităţile din zona vizată de acest tronson de autostradă au avut fel şi fel de restricţii. Din păcate, suntem din nou la un început, chiar dacă a mai existat o intenţie în urmă cu aproximativ 3 ani. Atunci ne-am întâlnit la Buşteni, la acea vreme se dorea ca proiectul să fie preluat de Banca Mondială pentru a fi implementat, dar ulterior s-a încercat, de către guvernanţii de atunci, un parteneriat public-privat care nu a dat nici un rezultat. Să sperăm că întâlnirea de azi va fi de bun augur, că se va finaliza cu bine întocmirea documentaţiei şi că vom fi cât mai curând în situaţia de a se da ordin de începere a lucrărilor”. Totodată, reprezentantul Consiliului Judeţean subliniat faptul că „este necesar ca fiecare dintre cei prezenţi astăzi la şedinţă să studieze cu mare atenţie variantele propuse de traseu, fiindcă în aceşti ani care au trecut s-au emis foarte multe certificate de urbanism, autorizaţii de construcţie şi sunt in derulare multe obiective, unele obţinând aviz chiar de la CNAIR. Este foarte important ca documentaţia în baza căreia va fi atribuit contractul de lucrări să fie întocmită cât mai bine şi să nu avem nici un fel de blocaje. Propunerea mea este să se formeze un grup de lucru, în coordonarea arhitectului-şef al judeţului, care să preia şi să analizeze toate observaţiile, propunerile, eventualele constrângeri, astfel încât varianta finală de traseu prin judeţul Braşov să fie cea optimă”.
Varianta Valea Doftanei - grăbită. Va funcţiona ca alternativă pentru şantier DN1 - autostradă
Pe de altă parte, Veştea a menţionat că va face în continuare demersuri la Compania Naţională de Investiţii, finalizarea drumului de pe Valea Doftanei. „Dacă vom avea organizare de şantier pe DN1 (pentru autostradă – n.r.) este obligatoriu să existe alternativă pentru circulaţia rutieră”, a argumentat Veştea. La discuţiile de miercuri, de la Braşov au mai participat viceprimarul municipiului Braşov, Flavia Boghiu, primarii localităţilor Râşnov – Liviu Butnariu, Ghimbav – Ionel Fliundra, Codlea – Mihai Câmpeanu, Predeal – Sorin Ciobanu şi Cristian – Gicu Cojocaru, viceprimarul localităţii Vulcan – Florin Secelean. De asemenea, a fost prezent directorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Braşov, Radu Simion Moţa, directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov, Ciprian Băncilă, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Braşov, Mihai Uţă, şeful Serviciului Teritorial Braşov al Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, Silviu Mare, precum şi reprezentanţii societăţii Consitrans, care actualizează studiul de fezabilitate şi elaborează proiectul tehnic pentru acest tronson de autostradă.


BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 3 iunie 2021

S-a semnat, drumul din Viscri intră în modernizare. În „satul Prinţului Charles”, strada va fi pavată cu pavele din bazalt, iar maşinile vor circula cu maxim 25 km/h

Radu COLŢEA
 
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian  Veştea, a semnat miercuri contractul de lucrări pentru modernizare a segmentului de drum situat în intravilanul satului Viscri (sat declarat sit UNESCO, unde Prinţul Charles al Marii Britanii are o casă), în lungime de 761 de metri. Investiţia face parte din proiectul de modernizare şi reabilitare a drumului judeţean DJ 104 L Buneşti – Viscri – Dacia (15,06 km), proiect finanţat din fonduri europene, cu o valoare totală de 24.495.059 lei, accesate de administraţia judeţeană în mandatul precedent. De altfel, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că „proiectul privind reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean DJ 104 L este unul extrem de important nu doar pentru satul Viscri, aflat în patrimoniul UNESCO, ci şi pentru comunităţile locale din zona de nord a judeţului. De comun acord cu specialiştii Direcţiei pentru Cultură a Judeţului Braşov am reuşit să convenim cele mai bune soluţii tehnice, astfel încât drumul situat în intravilanul satului Viscri să îşi păstreze autenticitatea, iar turiştii şi localnicii să poată circula în condiţii normale pe întregul traseu. Am ajuns, astfel, în fază finală de execuţie cu cel de-al doilea proiect de modernizare a infrastructurii rutiere a judeţului Braşov, din cele patru, pe care le-am accesat în mandatul precedent. Vă asigur că nu ne vom opri aici, deoarece sunt convins că vom reuşi să atragem fonduri europene pentru drumuri şi în exerciţiul financiar 2021-2027”.
Cum va arăta strada principală  
Lucrările de la Viscri, în valoare de 2.930.225 lei, vor fi realizate de SC Viaduct SRL din Odorheiu Secuiesc, care are la dispoziţie 6 luni pentru a termina intervenţiile. Conform informaţiilor Consiliului Judeţean Braşov, obiectul contractului îl reprezintă refacerea drumului principal din satul Viscri cu respectarea cerinţelor stabilite prin avizul Direcţiei pentru Cultură Braşov. Având în vedere că Viscri are statutul de sit rural UNESCO, această lucrare va respecta cerinţe stricte din punctul de vedere al soluţiei tehnice şi al materialelor folosite. Structura rutieră nou-proiectată va avea pentru partea carosabilă o alcătuire constructivă formată din pavele din bazalt cu o înălţime de 11-13 cm, montate într-un strat de nisip cu o grosime de 3-5 cm. Pietruirea existentă va fi consolidată cu lianţi hidraulici speciali. Carosabilul din pavele va fi încadrat cu borduri din piatră fasonată, iar acostamentele vor fi realizate din piatră spartă, în spatele bordurilor.
Şanţurile de scurgere de pe marginea drumului vor fi pavate cu dale din bazalt rostuite cu mortar iar apele pluviale se vor scurge în Valea Satului. În cadrul proiectului, podeţele tubulare care asigură accesul în curţi se vor realiza prin acoperirea cu pământ a tuburilor şi a timpanelor, în vederea încadrării în peisagistica locului şi respectării avizului Comisiei de Cultură. De asemenea, proiectul cuprinde refacerea unui podeţ dalat, amenajarea unor alei de acces şi racordări la drumuri realizate din piatră spartă şi balast, precum şi semnalizarea rutieră, urmând a fi introdusă restricţia de viteză de 25 km/h în intravilanul satului Viscri.
Peste 7 milioane de lei, pentru repararea unui tronson afectat de o alunecare de teren
Acest proiect finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional se va încheia în cursul anului 2021, având în vedere că exceptând modernizarea arterei rutiere din interiorul satului Viscri, mai este în lucru doar refacerea unei porţiuni din drumul judeţean 104 L afectate de o alunecare de teren. Este vorba despre un segment în lungime de 299 de metri, la care până în momentul de faţă s-au executat forarea piloţilor de consolidare a terenului şi radierul din beton care fixează piloţii. Antreprenorul urmează să mai realizeze sistemul rutier, lucrările de scurgere a apelor, precum şi semnalizarea rutieră orizontală şi verticală. Lucrările se desfăşoară conform graficului de execuţie, perioada fizică scursă de la emiterea ordinului de începere fiind de 4,5 luni şi nu există întârzieri în realizarea acestui obiectiv, astfel că în această vară lucrarea va fi terminată. Valoarea contractului de refacere a alunecării de teren este de 7.311638,66 lei, fonduri asigurate din bugetul propriu al Consiliului Judeţean Braşov.



Modificat la data de 11 Iunie 2021

Evenimente în desfășurare