Mass Media

BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 24 iunie 2021

Centrul de Management Integrat al Deşeurilor nu este o centrală nucleară

Radu COLŢEA
 
Adevărat sau Fals? Goapă de gunoi, poluarea pânzei de apă, distrugerea terenurilor, miros, trafic – într-un cuvânt Hiroshima?
Judeţul Braşov este unul dintre puţinele judeţe în care nu este rezolvată problema gestionării deşeurilor. Pentru a o rezolva, avem nevoie de investiţii majore şi pentru acest lucru, Consiliul Judeţean Braşov, împreună cu ADI ISO Mediu, lucrează acum la implementarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID). Aceasta este o investiţie de peste 100 milioane de euro co-finanţată în procent de 98% din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare. S-a mai încercat implementarea unui proiect similar, finanţat tot din fonduri europene în exerciţiul financiar 2007-2013, care a eşuat, tocmai din cauza faptului ca nu a existat un consens general pentru sprijinul proiectului. Şi acum există mai multe temeri ale populaţiei, însă, au precizat reprezentanţii administraţiei judeţene şi cei ai ADI ISO Mediu, în pregătirea proiectului au fost analizaţi şi eliminaţi toţi factorii de risc asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. „Este de înţeles neîncrederea locuitorilor cu privire la o investiţie în domeniul gestionării deşeurilor, cum va fi viitorul Centru de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) sau altfel spus un centru de valorificare şi reciclare a deşeurilor, dar dacă din cauza neîncrederii născute din experienţele nefavorabile trecute, sunt refuzate investiţiile care ar putea rezolva problema, atunci e destul de clar că toţi braşovenii vor rămâne blocaţi în situaţia actuală. Din păcate atitudinea caracteristică faţă de investiţiile care trebuie realizate în cadrul acestui proiect este «eu vreau, dar să se facă altundeva», şi am primit numeroase sugestii de ce ar fi mai bine «altundeva». Cu această abordare nu vom putea să realizăm niciodată investiţiile necesare şi nici nu vom putea rezolva problema deşeurilor în judeţul Braşov”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Szenner Zoltan.
„Este important să comunicăm doar pe bază de argumente clare”
Sunt de neînţeles unele exagerări, ca de exemplu o postare pe Facebook intens mediatizată, contra amplasării acestui CMID, în care apare o ilustraţie ce redă un munte de gunoi şi un om îmbrăcat în costum de protecţie împotriva radiaţiilor nucleare. Un CMID nu este o centrală nucleară, au precizat reprezentanţii ADI ISO Mediu şi cei ai Consiliului Judeţean Braşov. „O situaţie atât de importantă, care a fost neglijată foarte mult timp, trebuie tratată cu seriozitate şi cu decenţa cuvenită informării corecte, exagerările nu-si au rostul. O astfel de ilustraţie este o denaturare a ceea ce va însemna construcţia viitoare. Înţeleg temerile populaţiei legate de investiţiile din domeniul deşeurilor, dar cred că este important să comunicăm doar pe bază de argumente clare, astfel încât informaţiile false, incomplete, fără legătură cu investiţia de la Braşov, să poată fi distinse de ceea ce urmează să fie realizat. Sunt extrem de multe criterii care au fost luate în considerare la alegerea locaţiilor posibile pentru CMID, ba chiar echipa Consiliului Judeţean şi-a propus să respecte mai mult decât ceea ce este prevăzut în legislaţie în cazul distanţei faţă de zonele locuite sau a accesului la amplasament”, a mai spus reprezentantul Consiliului Judeţean Braşov, Szenner Zoltan. Conform declaraţiei vicepreşedintelui CJ, referirea la CMID ca fiind o „groapa de gunoi” este total incorectă. CMID este o fabrică unde se sortează, tratează şi reciclează deşeurile, este o investiţie industrială care creează 80-100 de locuri de muncă şi aduce venituri din taxe şi impozite la bugetul local. Toate procesele tehnologice se vor desfăşura în hale închise, chiar şi compostarea se va face în tunele de compostare închise, iar descărcarea deşeurilor se va face direct în hală de unde vor fi preluate pe fluxul tehnologic. La CMID nu va fi depozit de deşeuri sau „groapă de gunoi”. Există o prevedere legală, HG349/2005, în care scrie că nu poate fi deschis un al doilea depozit de deşeuri, dacă în judeţ există deja un depozit autorizat şi nu este umplut la capacitate de minim 75%.
O problemă des ridicată a fost că distanţa faţă de zonele locuite ar fi prea mică. În cazul locaţiei de la Prejmer distanţa este mult mai mare decât cea reglementată legal care este de 500 m sau maxim 1.000 m. De la locaţia analizată pentru CMID sunt aproximativ 3 km până la Prejmer, 3,9 km până la Hărman, 3,6 km până la Cărpiniş şi peste 4 km până la cartierul Izvor. „La multe CMID în funcţiune pe care le-am vizitat, distanţa faţă de zonele locuite era mult mai mică, fără să producă disconfort populaţiei, şi sunt câteva exemple în acest sens: CMID Alba - distanţa 1,6 km; CMID Bistriţa - Năsăud - distanţa 1,6 km; CMID Sălaj - distanţa 2,2 km;  CMID Prahova -  distanţa 2 km;  CMID Mureş - distanţa 2,3 km;  CMID Iaşi  - distanţa 2,5 km.
Pânza freatică nu este afectată
Referitor la „otrăvirea pânzei de apă freatică”, o altă temere a populaţiei, pânza de apă freatică nu este la adâncime mică, cum s-a vehiculat ca 0,5 -1 m sau maxim 2 m ci la aproximativ 18 m. În apropierea locaţiei se află o balastieră cu adâncime de 14-15 m, la care încă nu a ajuns la pânza de apă. Referitor la forajele din zona Prejmer, Consiliul Judeţean a solicitat un punct de vedere la Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, în administrarea căreia sunt puţurile din zona Prejmer, iar locaţia acestora este la peste 4 km distanţă faţă de locul unde este prevăzută construcţia CMID şi acestea extrag apa de la mare adâncime. De asemenea la CMID se foloseşte doar o cantitate redusă de apă, şi apa utilizată este epurată în staţia de epurare cu osmoză inversă, după care este deversată la canalizare. În acest scop Consiliul Judeţean a solicitat şi primit de la Compania de Apa Braşov poziţiile in care se pot face racordările la reţelele de canalizare si apă existente. Referitor la calitatea apei deversate după ce aceasta este epurată, conform ultimului buletin de analiză de la CMID Sălaj, toţi parametrii apei erau cu mult sub limitele maxime admise. O altă temere total nejustificată este că terenul arabil din zonă va fi otrăvit. La CMID nu va fi incinerator din care să fie emanate noxe în aer. Dacă nu se degajă noxe nici în aer nici în sol, de la ce ar putea fi otrăvite terenurile?  
60 de maşini pe zi, nu una la 6 minute
Există temeri referitoare la faptul că maşinile de transport deşeuri vor provoca aglomeraţie pe rutele de acces. „Au existat postări, fără nici un calcul real la bază, în care se afirma că  vor trece 170 de maşini pe zi sau una la 6 minute. Din cantităţile de deşeuri colectate se poate calcula cu uşurinţă numărul mediu de maşini necesare pe zi şi acesta este de aproximativ 70/zi. În cazul locaţiei de la Prejmer cel mai mare avantaj este ca poate fi asigurat accesul pe DN 11 între Braşov şi pasarela spre Prejmer şi pe DN 10 până la Parcul Industrial Prejmer, iar de acolo accesul la CMID se va face pe un drum care va fi amenajat direct din DN10. Maşinile nu vor trebui să treacă prin localitate. Conform datelor statistice disponibile, de la Centrul De Studii Tehnice Rutiere şi Informatică, pe DN11 media zilnică este 6.934 de maşini /zi . Raportat la numărul de maşini care tranzitează această porţiune de drum, numărul  mediu de 70 de maşini de transport deşeuri, pe zi nu reprezintă o diferenţă semnificativă”, a continuat reprezentantul Consiliului Judeţean Braşov.
Drumul de acces spre CMID poate fi transformat într-o centură a Prejmerului, ceea ce constituie un avantaj pentru prejmerenii deranjaţi pe bună dreptate de traficul greu care acum tranzitează localitatea. De asemenea terenurile de pe traseul drumului de acces vor fi mai uşor accesibile datorită drumului care va fi realizat în cadrul proiectului, iar faptul că vor exista utilităţi va influenţa pozitiv întreaga zonă. Este important de menţionat şi faptul că realizarea drumului de acces este o cheltuială eligibilă în cadrul proiectului.
La 100 metri de hală nu se simte niciun miros
În CMID deşeurile nu vor fi depozitate, ele vor fi prelucrate imediat, nu este „groapa de gunoi” cum s-a vehiculat în mod nejustificat în spaţiul public, deci nu se degajă miros de la deşeurile care se descompun. Au fost realizate diferite vizite la mai multe CMID-uri în funcţiune şi nicăieri nu a fost identificată problema mirosului. La CMID Sălaj, Prahova, Covasna, care sunt în funcţiune de mai mult timp şi deşi dispun de o tehnologie mai simplă, nu există un miros care să fie deranjant sau să se simtă la distanţă de amplasament. În filmul realizat la Alba, se vede că staţia de tratare mecano-biologică, cea la care se prelucrează deşeurile menajere care pot produce miros, funcţiona la maxim. În hală era sistem de ventilaţie care evacuează aerul din încăpere şi îl filtra printr-un biofiltru de dimensiunea unei piscine mici, astfel încât în curte la 100 de m de hală nu se simţea nici un miros. Au fost obiecţii referitor la faptul că se vor scoate 13 ha din circuitul agricol. Această obiecţie nu a existat în cazul unor dezvoltări imobiliare pentru care s-au scos suprafeţe mult mai mari din circuitul agricol, aşadar acest lucru nu ar trebui să fie determinant nici în cazul unei investiţii care va rezolva o problema stringentă a întregului judeţ Braşov şi va aduce venituri la bugetul local.
Consiliul Judeţean Braşov, împreună cu ADI ISO Mediu, pregăteşte realizarea acestei investiţii, deoarece România a primit luna acesta avizele motivate pe tema deşeurilor, avize care arată că nu mai suntem în ipostaza în care putem trata cu superficialitate această situaţie. Sute de mii de braşoveni vor avea taxe mărite şi vor plăti compensaţii către Uniunea Europeană, dacă nu reuşim să realizăm acest sistem care va însemna în primul rând reciclarea diferitelor deşeuri, susţine vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov. „Tot acest sistem înseamnă de fapt o grijă mai mare faţă de braşoveni, faţă de sănătatea lor, un mediu mai curat, taxe corecte plătite de către toţi. SMID este un sistem complet, care acoperă întreaga suprafaţă a judeţului Braşov şi care prin investiţii majore îşi propune rezolvarea  definitivă a problemei  gestionării deşeurilor în judeţ”, a declarat la rândul său preşedintele ADI ISO Mediu, Liviu Butnariu.


BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 24 iunie 2021

22 de luni pentru modernizarea drumului Beclean - Luţa - Ludişor

Radu COLŢEA
 
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a emis miercuri, 23 iunie, şi ordinul de începere a lucrărilor de modernizare şi reabilitare a drumului judeţean DJ 109 Beclean - Luţa - Ludişor, investiţie finanţată din bugetul propriu al Consiliului Judeţean Braşov.  Valoarea totală a acestui contract este de 27.497.317,30 lei, iar perioada de garanţie convenită cu constructorul este de 7 ani de la momentul încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor. Potrivit contractului de lucrări, firma SC Diferit SRL are la dispoziţie 22 de luni pentru a finaliza acest drum important pentru locuitorii comunelor făgărăşene Beclean şi Voila. Amplasamentul liber de sarcini a fost predat constructorului, care are în responsabilitate relocarea şi protejarea reţelelor de utilităţi, în cazul în care acestea afectează lucrările. Pe lângă înnoirea structurii rutiere, vor fi reabilitate trei poduri, vor fi modernizate podeţele transversale şi cele la drumurile laterale, vor fi realizate lucrări de colectare şi evacuare a apelor pluviale, consolidări la terasamente şi amenajări ale acceselor la proprietăţi. Alte tipuri de lucrări prevăzute sunt cele de siguranţă a circulaţiei şi semnalizare rutieră. „Acordăm o atenţie deosebită proiectelor de reabilitare şi modernizare a infrastructurii rutiere administrate de Consiliul Judeţean Braşov. Fie că accesăm fonduri europene pentru realizarea acestora, fie că le finanţăm din bugetul propriu sau din fonduri guvernamentale, implementarea acestor tipuri de proiecte este extrem de importantă pentru accesibilizarea tuturor zonelor judeţului Braşov şi deschiderea lor către investiţii, pentru crearea condiţiilor de dezvoltare a comunităţilor rurale sub toate aspectele şi eliminarea decalajelor faţă de mediul urban. Sunt convins că vom reuşi să atragem o parte importantă din fondurile europene nerambursabile care ne vor sta la dispoziţie în exerciţiul financiar 2021-2027, astfel încât să reuşim să aducem cât mai multe drumuri judeţene la un nivel calitativ comparabil cu cel din ţările occidentale”, a spus Adrian  Veştea.


BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 24 iunie 2021

Încep lucrările la strada principala din Viscri

Radu COLŢEA
 
Drumul va fi pavat, iar constructorul trebuie să finalizeze proiectul în termen de 6 luni
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a transmis miercuri ordinul de începere a lucrărilor de modernizare a drumului din intravilanul satului Viscri, în lungime de 761 de metri, Refacerea drumului din intravilanul satului Viscri este o lucrare în valoare 2.930.225,31 lei, pe care firma executantă, SC Viaduct SRL, o va realiza în următoarele şase luni. Drumul principal din satul Viscri va fi refăcut prin pietruire cu pavele din bazalt, urmând a fi respectate cerinţele din punctul de vedere al soluţiei tehnice şi al materialelor folosite, stabilite prin avizul Direcţiei Judeţene de Cultură  Braşov. Având în vedere că Viscri are statutul de sit rural UNESCO, constructorul va utiliza materiale naturale care să se integreze în specificul arhitectonic local. Carosabilul din pavele va fi încadrat cu borduri din piatră fasonată, iar acostamentele vor fi realizate din piatră spartă. Şanţurile vor fi pavate cu piatră naturală, podeţele tubulare care asigură accesul în curţi vor fi acoperite cu pământ, se va utiliza piatră spartă şi balast pentru amenajarea aleilor de acces şi a racordărilor la drumuri, se vor executa lucrări de semnalizare rutieră şi se va introduce limitarea vitezei de circulaţie la 25 km/h, în interiorul satului. Investiţia face parte din proiectul de modernizare şi reabilitare a drumului judeţean DJ 104 L Buneşti - Viscri - Dacia (15,06 km), proiect finanţat din fonduri europene, cu o valoare totală de 24.495.058,94 lei accesate de administraţia judeţeană în mandatul precedent.


BIZBRASOV.RO, 24 iunie 2021

Demitizarea temerilor și preconcepțiile legate de „fabrica de gunoi”, care va fi amenajată lângă Prejmer. Preferăm să poluăm în continuare, să plătim taxe mai mari sau să facem pasul spre un viitor civilizat?

Pentru ca Brașovul să reușească să își rezolve problema spinoasă a gestionării deșeurilor, sunt necesare investiții majore. În acest sens, Consiliul Județean Brașov împreună cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ISO Mediu (din care fac parte toate primăriile din județ) lucrează la implementarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), o investiție de peste 100 milioane de euro, care ar urma să fie finanțată în procent de 98% din fonduri europene. Precedentul proiect, ce ar fi putut fi finanțat în exercițiul financiar 2007-2013, a eșuat, tocmai din cauza faptului ca nu a existat un consens general pentru sprijinul proiectului. Practic, o parte dintre locuitorii județului sunt sceptici cu privire la derularea unor asemenea investiții în amenajarea unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), unde vor fi valorificate și reciclate deșeurile, astfel încât să mai depunem la groapă doar cel mult 10% din cantitatea colectată. Acest scepticism se datorează neîncrederii născute din experiențele nefavorabile trecute, însă un astfel de refuz va duce la blocarea situației și la apariția unor grave probleme de mediu, în condițiile în care nu vom putea recicla, vom continua să „amenajăm” doar munți de gunoaie în diverse locații, ceea ce va însemna în continuare poluare și implicit taxe mai mari cauzate de penalizările pe care ni le va aplica Uniunea Europeană.
O temere exagerată de investițiile din domeniul deșeurilor
Vicepreședintele CJ Brașov, Szenner Zoltan, a precizat că este nevoie de o comunicare mai bună pe această temă, deoarece mulți brașoveni au o imagine falsă despre ceea ce ar însemna acest proiect de gestionare a deșeurilor, din cauza unor experiențe neplăcute din trecut. „Din păcatem atitudinea caracteristică față de investițiile care trebuie realizate în cadrul acestui proiect este «eu vreau, dar să se facă altundeva», și am primit numeroase sugestii de ce ar fi mai bine «altundeva». Cu această abordare nu vom putea să realizăm niciodată investițiile necesare și nici nu vom putea rezolva problema deșeurilor în județul Brașov. Sunt de neînțeles unele exagerări, ca de exemplu o postare pe Facebook intens mediatizată împotriva amplasării acestui CMID în zona Prejmer, în care apare o ilustrație ce redă un munte de gunoi și un om îmbrăcat în costum de protecție nuclear. Un CMID nu este o centrală nucleară. O situație atât de importantă, care a fost neglijată foarte mult timp, trebuie tratată cu seriozitate și cu decența cuvenită informării corecte, exagerările nu-și au rostul. O astfel de ilustrație este o denaturare a ceea ce va însemna construcția viitoare. După cum am zis, înțeleg temerile populației legate de investițiile din domeniul deșeurilor, dar cred ca este important să comunicăm doar pe bază de argumente clare, astfel încât informațiile false, incomplete, fără legătură cu investiția de la Brașov să poată fi distinse de ceea ce urmează să fie realizat. Sunt extrem de multe criterii care au fost luate în considerare la alegerea locațiilor posibile pentru CMID, ba chiar echipa Consiliului Județean și-a propus să respecte mai mult decât ceea ce este prevăzut în legislație în cazul distanței față de zonele locuite sau a accesului la amplasament”, a subliniat vicepreședintele CJ Brașov.
CMID nu va fi „o groapă de gunoi”
Referirea la CMID ca fiind o „groapă de gunoi” este total incorectă, deoarece acesta este o fabrică unde se sortează, tratează și reciclează deșeurile, este o investiție industrială care creează 80-100 de locuri de muncă și aduce venituri din taxe și impozite la bugetul local. „Toate procesele tehnologice se vor desfășura în hale închise, chiar și compostarea se va face în tunele de compostare închise, iar descărcarea deșeurilor se va face direct în hală de unde vor fi preluate pe fluxul tehnologic.”
La CMID NU va fi depozit de deșeuri sau “groapă de gunoi”. Există o prevedere legală, HG349/2005, în care scrie că nu poate fi deschis un al doilea depozit de deșeuri, dacă în județ există deja un depozit autorizat și nu este umplut la capacitate de minim 75%”, a adăugat Szenner Zoltan.
O problemă des ridicată a fost că distanța față de zonele locuite ar fi prea mică. În cazul locației de la Prejmer distanța este mult mai mare decât cea reglementată legal care este de 500 m sau maxim 1.000 m. Astfel, de la locația analizată pentru CMID sunt aproximativ 3 km până la Prejmer, 3,9 km până la Hărman, 3,6 km până la Cărpiniș și peste 4 km până la cartierul Izvor. „La multe CMID în funcțiune pe care le-am vizitat distanța față de zonele locuite era mult mai mică, fără să producă disconfort populației, și avem câteva exemple: CMID Alba – distanța 1,6 km; CMID Bistrița – Năsăud – distanța 1,6 km; CMID Sălaj –  distanța 2,2 km; CMID Prahova –  distanța 2 km; CMID Mureș – distanța 2,3 km sau CMID Iași  – distanța 2,5 km”, a explicat oficialul CJ Brașov.
Balastiera din zonă, indicator pentru pânza freatică     
Referitor la „otrăvirea pânzei de apă freatică”, oficialul județean a precizat că pânza de apă freatică nu este la adâncime mică, cum s-a vehiculat, de 0,5 -1 m sau maxim 2 m, ci este de fapt la aproximativ 18 m. „În apropierea locației se află o balastieră cu adâncime de 14-15 m, care încă nu a ajuns la pânza de apă. Referitor la forajele din zona Prejmer, Consiliul Județean a solicitat un punct de vedere la Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, în administrarea căreia sunt puțurile din zona Prejmer, iar locația acestora este la peste 4 km distanță față de locul unde este prevăzută construcția CMID. De asemenea la CMID se folosește doar o cantitate redusă de apă, și apa utilizată este epurată în stația de epurare cu osmoză inversă, după care este deversată la canalizare. În acest scop Consiliul Județean a solicitat și primit de la Compania de Apa Brașov pozițiile în care se pot face racordările la rețelele de canalizare si apă existente. Referitor la calitatea apei deversate după ce aceasta este epurată, am prezentat ultimul buletin de analiză de la CMID Sălaj, care este în funcțiune de câțiva ani, și  de unde Apele Române iau lunar probe de apă din apele reziduale. Conform buletinului de analiză, toți parametrii apei erau cu mult sub limitele maxime admise. Am clarificat că apa folosită va fi epurată și deversată la canalizare, că NU va fi depozit de deșeuri, pentru a fi necesare săpături, să se producă levigat și acesta să se scurgă în sol printr-o fisură a membranei. Pe toată suprafața fabricii vor fi hale și platformă betonată – deci CMID este o investiție industrială ca oricare alta, riscul unei poluări accidentale nu este cu nimic diferit față de, de exemplu o fabrică de vopsele din apropiere”, a exemplificat Szenner Zoltan.   
O altă temere a locuitorilor din zonă este că terenul arabil din zonă va fi ”otrăvit”
„La CMID nu va fi incinerator din care să fie emanate noxe în aer, iar mai sus, au fost aduse clarificări că nu se va otrăvi nici apa. Dacă nu se degajă noxe nici în aer nici în sol, de la ce ar putea fi otrăvite terenurile? Am postat filme si fotografii de la CMID Alba și Prahova în care se pot observa câmpurile pe care cresc culturi la 20 m de gardul CMID”, a subliniat acesta.
Un drum de acces ce poate fi utilizat ca și centură a Prejmerului
Au existat temeri referitoare la faptul că mașinile de transport deșeuri vor provoca aglomerație pe rutele de acces. Szenner Zoltan a precizat că au existat postări, fără nici un calcul real la bază, în care se afirma că  vor trece 170 de mașini pe zi, sau una la 6 minute, însădin cantitățile de deșeuri colectate se poate calcula cu ușurință numărul mediu de mașini necesare pe zi și acesta este de aproximativ 70/zi. „În cazul locației de la Prejmer cel mai mare avantaj este ca poate fi asigurat accesul pe DN 11 între Brașov și pasarela spre Prejmer și pe DN 10 până la Parcul Industrial Prejmer, iar de acolo accesul la CMID se va face pe un drum care va fi amenajat direct din DN10. Mașinile nu vor trebui să treacă prin localitate. Conform datelor statistice disponibile, de la Centrul De Studii Tehnice Rutiere și Informatică: pe DN11 media zilnică este 6.934 de mașini /zi. Dacă comparăm numărul de mașini care tranzitează drumul national cu un număr de, în medie, 70 de mașini de transport deșeuri pe zi, este clar că impactul asupra traficului nu va fi semnificativ. Dimpotrivă, drumul de acces spre CMID poate fi transformat într-o centură a Prejmerului, ceea ce constituie un avantaj pentru prejmerenii deranjați pe bună dreptate de traficul greu care acum tranzitează localitatea. De asemenea terenurile de pe traseul drumului de acces vor fi mai ușor accesibile datorită drumului care va fi realizat în cadrul proiectului, iar faptul că vor exista utilități va influența pozitiv întreaga zonă. Este important de menționat și faptul că realizarea drumului de acces este o cheltuială eligibilă în cadrul proiectului”, a precizat vicepreședintele CJ Brașov.
Mirosul. În CMID deșeurile nu vor fi depozitate, ele vor fi prelucrate imediat, fără a fi depozitate ca într-o groapă de gunoi, cum s-a vehiculat în spațiul public, deci nu există posibilitatea de degajare a unor mirosuri pestilențiale de la deșeurile care se descompun. „Au fost realizate diferite vizite la mai multe CMID-uri în funcțiune și nicăieri nu a fost identificată problema mirosului. La CMID Sălaj, Prahova, Covasna, care sunt în funcțiune de mai mult timp, și deși dispun de o tehnologie mai simplă, nu există un miros care să fie deranjant sau să se simtă la distanță de amplasament. În filmul realizat la Alba, se vede că stația de tratare mecano-biologică, cea la care se prelucrează deșeurile menajere care pot produce miros, funcționa la maxim. În hală era sistem de ventilație care exhausta aerul din încăpere și îl filtra printr-un biofiltru de dimensiunea unei piscine mici, astfel încât în curte la 100 de m de hală nu se simțea nici un miros”, a punctat reprezentantul autorității județene.
Sortarea deșeurilor se face în hale închise 
Nu în ultimul rând, au fost obiecții și referitoare la faptul că se vor scoate 13 Ha din circuitul agricol, însă Szenner Zoltan susține că această obiecție nu a existat în cazul dezvoltărilor imobiliare pentru care s-au scos suprafețe mult mai mari din circuitul agricol, așadar acest lucru nu ar trebui sa fie determinant nici în cazul unei investiții care va rezolva o problema stringentă a întregului județ Brașov și va aduce venituri la bugetul local. „Consiliul Județean Brașov, are în plan realizarea acestei investiții, deoarece România a primit luna acesta avizele motivate pe tema deșeurilor, avize care arată că nu mai suntem în ipostaza în care putem trata cu superficialitate această situație. Sute de mii de brașoveni vor avea taxe mărite și vor plăti compensații către Uniunea Europeană, dacă nu reușim să realizăm acest sistem care va însemna în primul rând reciclarea diferitelor deșeuri. Tot acest sistem înseamnă de fapt o grijă mai mare față de brașoveni, față de sănătatea lor, un mediu mai curat, taxe corecte plătite de către toți”, a conchis vicepreședintele Consiliului Județean Brașov.


MYTEX.RO, 24 iunie 2021

CAMPIONI OLIMPICI la Brașov!

Cu prilejul Zilei Olimpice, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, şi vicepreşedintele CJ, Szenner Zoltan, au participat la deschiderea oficială a Expoziţiei „CITIUS, ALTIUS, FORTIUS! Secvențe din istoria sportului românesc”. Evenimentul a fost organizat de Muzeul Județean de Istorie Brașov, în parteneriat cu Asociația ESCU, Muzeul Sportului şi AGERPRES, așa cum au informat cei din CJ. Momentul festiv a fost onorat de prezenţa unei pleiade de mari sportivi români, mulţi dintre ei braşoveni: Mihai Covaliu - campion olimpic la scrimă şi președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Constantina Diță-Tomescu - campioană olimpică la maraton, Ioana Papuc-Rotaru şi Nicolae Țaga - campioni olimpici la canotaj, Rareș Dumitrescu - vicecampion olimpic la scrimă, Gabriel Kicsid - multiplu campion mondial și vicecampion olimpic la handbal, Diana Bulimar - campioană europeană la gimnastică, Mihaela Dascălu - sportiva cu cea mai bună performanță olimpică pentru România la patinaj viteză, şi Mihaela Hogaş - actual lider mondial de tineret la patinaj viteză. Această expoziţie de patrimoniu sportiv istoric, la realizarea căreia au contribuit 11 federaţii sportive şi 2 cluburi sportive, poate fi vizitată la Casa Sfatului pe tot parcursul verii, până în luna septembrie.



Modificat la data de 30 Iulie 2021

Evenimente în desfășurare