Județul Brașov

JUDEŢUL BRAŞOV – PREZENTARE GENERALĂ

Situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic, Judeţul Braşov ocupă, din punct de vedere fizico-geografic, cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş.

Pozitia sa în partea centrală României, la îmbinarea a două mari lanţuri muntoase: Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, face ca judeţul Braşov să se învecineze cu alte 8 judeţe: Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu şi Mureş.

Suprafaţa judeţului este de 5.363 km², respectiv 2,2% din suprafaţa tării, cu o densitate a populaţiei de 110,7 loc./km², peste media pe ţară de 90,3 loc./km², ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţară la acest indicator.  

Clima judeţului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental; mai umedă şi răcoroasă în zonele montane, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) şi cea mai ridicată medie de precipitaţii anuale din ţară (1.346mm). Temperatura medie anuală în judeţ este de 8 oC.

Resursele naturale. Judeţul Braşov deţine 32 de arii protejate dintre care două sunt parcuri naţionale/naturale (Piatra Craiului şi Bucegi). Suprafata ariilor protejate din judeţ este 27313,7 ha, reprezentând cca 7% din suprafaţa judeţului Braşov. În cursul anului 2005, la nivelul judeţului Braşov au fost inventariate 27 tipuri de habitate, 213 specii de păsări, dintre care 196 protejate conform legislaţiei în vigoare, şi 62 specii de faună, dintre care 39 protejate.
În subsolul judeţului Braşov se găsesc diverse resurse: roci magmatice (în special bazalt), roci sedimentare, mineralizaţii metalifere, ape minerale, (Zizin - cu ape carbogazoase-bicarbonatate), ape clorosodice la Perşani, Grid, Veneţia de Jos, Rupea, Homorod şi ape sărate de zăcamânt din depozitele de nisipuri sarmatiene (Băile Rotbav). La acestea se pot adauga izvoarele mezotermale de sub Magura Codlei şi de la Hoghiz (izvor carstic).
 
Hidrografie. În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane – freatice şi de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri care străbate teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale.
Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul Negru până la confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi Şercaia.
Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea şi Podragu) şi cu lacurile artificiale.
 
Căile de comunicaţie de pe teritoriul judeţului facilitează legătura între toate regiunile ţării. Braşovul este un important nod feroviar, deţinând cea mai mare densitate de căi ferate din Regiunea de Dezvoltare Centru (62 km/1000 km²). Judeţul este străbătut de şoselele internaţionale E60 şi E68 şi 848 km drumuri judeţene.
 
Învăţămîntul este un domeniu cu tradiţie în judeţul Braşov. În Scheii Braşovului, cu aproape cinci secole în urmă (1495) a luat fiinţă prima şcoală românească şi tot aici îşi tipăreşte în secolul al XVI-lea, diaconul Coresi primele cărţi în limba română. În 1850 ia fiinţă, cu sprijinul mitropolitului Andrei Şaguna, primul liceu în limba română.
Astăzi, învăţământul braşovean dispune de două universităţi de stat şi numeroase universităţi particulare, acoperind o gamă extinsă de domenii şi specializări.
 
Turismul este un factor de bază în economia judeţului. În ansamblul mişcării turistice din România, judeţul Braşov ocupă locul II (după judeţul Constanţa), ca număr de structuri de cazare şi număr de locuri de cazare oferite, constituind cea mai importantă şi frecventată zonă sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Poziţionarea geografică a judeţului Braşov, în centrul ţării, favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Infrastructura feroviară şi rutieră bună care asigură legătura cu capitala ţării, dar şi cu Europa occidentală, face ca aici să ajungă anual un număr de peste 550.000 de turişti. Staţiunile montane din judeţ cunoscute atât în ţară cât şi în străinătate sunt Predeal şi Poiana Braşov.
Braşovul, atestat documentar în 1235, este o destinaţie preferată de turişti de pretutindeni, deoarece păstrează şi astăzi un patrimoniu cultural de excepţie: Biserica Neagră, renumită în toată Europa ca fiind cea mai mare construcţie în stil gotic din sud-estul Europei, Biserica Bartolomeu, una dintre cele mai vechi cladiri în stil romanic, Biserica Sf. Nicolae şi Prima Şcoală Românească din Şchei. 
Ansamblurile săteşti cu biserici fortificate din Prejmer şi Viscri fac parte din lista patrimoniului mondial UNESCO. Alte obiective cultural istorice importante din judeţul Braşov: Castelul Bran, Cetatea Râşnov, Cetatea Făgăraşului.
 
Economia locală înseamnă pe lângă turism şi industria construcţiilor de maşini, industria relucrării metalelor, industria chimică, construcţii, transporturi. Dacă până nu demult Braşovul era asociat în mod tradiţional cu industrii cum sunt construcţiile de tractoare şi autocamioane sau producţia de rulmenţi, acum industria “grea” lasă locul antreprenoriatului privat, cu firme de mai mici dimensiuni, dar cu eficienţă şi dinamică superioare. Dezvoltarea serviciilor, a industriei alimentare, chimice, metalurgice, a echipamentelor optice şi electrice, a prelucrării lemnului, precum şi a afacerilor cu recuperarea şi reciclarea deşeurilor sunt dovezi ale schimbării sensibile a caracterului economiei locale.
 
Organizare administrativă
Din punct de vedere administrativ-teritorial, în judeţul Braşov există 58 de administraţii publice:
-  4 municipii: Braşov, Făgăraş, Codlea şi Săcele;
-  6 oraşe: Zărneşti, Râşnov, Rupea, Victoria, Predeal şi Ghimbav;
- 48 de comune şi 149 de sate.
În jurul municipiului reședință de județ s-a constituit Zona metropolitană Brașov, alcătuită din 14 localități (3 municipii, 3 orașe și 8 comune), având o populație totală de peste 400.000 de locuitori. Zona metropolitană va determina dezvoltarea constantă a majorității județului și eliminarea diferențelor de nivel de trai, deci la o creștere durabilă.
 
Demografie
La 1 iulie 2016, populaţia după domiciliu a județului Brașov a fost de 624.996 locuitori, dintre care 73,5% este stabilită în mediul urban și 26,5% în mediul rural. Braşovul este judeţul cu cel mai înalt grad de urbanizare la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru și al doilea la nivel național, exceptând municipiul București. Chiar dacă rata natalității a scăzut în ultimii ani, în același timp a scăzut și rata mortalității, sporul natural menținându-se constant, în jur de 0. Județul Brașov are cea mai mică rată a mortalității din țară, reflectând un nivel de trai ridicat datorat în același timp concentrării populației în mediul urban sau periurban. Durata medie a vieții populației județului este astfel în creștere, ajungând la 76,62 ani în 2015, peste media națională (75,41 ani). Multiculturalismul definește județul nostru, aici  coexistând români (87,46%), maghiari (7,77%), rromi (3,56%), germani (0,59%).
 
Salarii și pensii
Deși populația în vârstă de muncă a scăzut ușor (-1,2% în perioada 2014-2009), populația ocupată civilă a crescut de la 229,5 mii persoane în 2009, la 243,6 mii persoane la 31 decembrie 2015. De altfel, pentru prima dată numărul de salariați (175.557 persoane) în august 2016 îl depășește pe cel existent în 2008. Această creștere are un substrat economic solid, ea datorându-se revitalizării industriei. Ca urmare, a scăzut și rata șomajului, ajungând la 3,9% în august 2016. Câștigul salarial mediu nominal net a crescut în 2015 cu 34,77% față de 2009, urmând același trend până în prezent. Cu toate acestea, media câștigului salarial mediu nominal net (1968 lei în august 2016) se situează sub media națională (2076 lei). Cu o pensie de asigurări sociale de stat de 1114 lei, în trimestrul doi 2016 județul Brașov se situează pe locul 3 la nivel național (inclusiv municipiul București). Raportul dintre pensia medie lunară și salariul mediu este de 56,6%. Județul Brașov este încă printre puținele județe în care numărul de pensionari de asigurări sociale de stat este mai mic decât numărul de salariați, raportul fiind de 8 la 10.  
 
Locuințe, utilități, sănătate, învățământ
Județul Brașov, în ierarhia națională, se află pe locul 5 în privința numărului de locuințe din mediul urban, dar și a suprafeței locuibile în mediul urban; pe locul 4 în privința volumului de gaze distribuite populației și pe locul 6 în privința volumului de apă distribuită. În anul 2015, numărul unităților sanitare era mai mare cu 23% comparativ cu anul 2008. Județul Brașov se situa pe locul 4 între județele țării în privința numărului de policlinici și pe locul 3 în privința ambulatoriilor de specialitate.
După o perioadă de scădere până în 2013, populația școlară începe să crească gradual, personalul didactic urmând același trend. Se remarcă o creștere a  numărului de elevi înscriși în școlile cu predare în limba germană și a celor înscriși în învățământul postliceal și de maiștri, ceea ce semnifică o anumită orientare funcție de piața muncii și un început de adaptare la cerințele pieței. Preocuparea pentru încadrarea în sistemul de școlarizare rezultă și din faptul că în privința numărului de grădinițe (74) județul noastru se situează pe locul 2 pe țară.
În ultimii ani a avut loc o revigorare a învățământului superior și cercetării, Universitatea Transilvania căpătând notorietatea binemeritată.
 
Economia
În prezent, economia judeţului Braşov este una foarte diversificată, cu accente puternice în domeniul industriei, comparativ cu anul 2008, când ne prezentam ca un județ preponderent comercial. În județul Brașov s-au dezvoltat industria construcţiilor de maşini, industria prelucrării metalelor, industria farmaceutică, alimentară și de prelucrare a lemnului, dar și domeniul construcţiilor, al transporturilor și serviciilor.
Este încă loc de creștere în activități precum agricultură, intermedieri financiare și asigurări, activități profesionale, științifice și tehnice, informații și comunicații, protecția mediului, dar și industrie, turism, construcții în infrastructură (autostradă, aeroport, terminal intermodal, spital regional).
 
Produsul Intern Brut
Produsul Intern Brut al județului este în continuă creștere, acesta reprezentând în anul 2013 30,1% din PIB-ul Regiunii Centru și 3,3% din PIB-ul României, județul situându-se pe locul 1 în cadrul Regiunii și pe locul al 6-lea în România (după București, Constanța, Timiș, Cluj și Prahova), deși ne dezavantajează poziționarea geografică și implicit lipsa infrastructurii performante.
PIB-ul pe locuitor al județului Brașov era și el mai mare în anul 2013, cu 20,9% decât cel al țării, din acest punct de vedere ocupând tot locul 6. În schimb, în ierarhia subvențiilor primite de la bugetul de stat ne situăm doar pe locul 24.
 
Cifra de afaceri
Comparativ cu 2009, numărul de unități economice active a scăzut cu 8,7%, dar cifra de afaceri a acestora a crescut cu 45,6% (în prețuri curente). Astfel, în contextul scăderii numărului de IMM-uri față de 2009, dar și al creșterii cifrelor de afaceri ale întreprinderilor mari, în special cu activitate industrială, cifra de afaceri pe o unitate activă a crescut constant după 2009, de la 1.358.000 lei, la 2.170.000 lei.
În ultimii ani s-au înființat întreprinderi noi în domenii precum energia, educația, cultura, loisirul, transportul și depozitarea. În același context, productivitatea muncii a cunoscut o creștere de la 180 mii lei/persoană în 2009, la 256 mii lei/persoană în 2014.
În industria prelucrătoare cifra de afaceri aproape s-a dublat față de 2009, ajungând să reprezinte în 2014 36,2% din cifra de afaceri totală a județului.
 
Exporturile
În acest context putem remarca o creștere a exporturilor, județul Brașov fiind unul din județele cu excedent comercial, valoarea exporturilor depășind-o pe cea a importurilor.
Se profilează pentru anul 2016 ca valorea exporturilor să ajungă la aproximativ 3 miliarde euro, cu mult peste exporturile realizate de județ înainte de 1989. De remarcat este că exportăm preponderent în Germania (40% din volumul total), dar și în alte țări comunitare precum Franța, Italia, Polonia etc., valoarea exportului comunitar reprezentând 85% din valoarea totală. A crescut și ponderea la export a grupei industriale „masini, aparate și echipamente electrice”, dar și a grupei „mijloace de transport auto”. Județul noastru se situează astfel pe locul 4 în ierarhia națională, după Argeș, Timiș și Arad (exceptând Bucureștiul).
 
Agricultură
În agricultură, județul Brașov se remarcă prin producția de sfeclă de zahăr și cartofi, dar și
prin creșterea animalelor. Ne situăm în ierarhia națională pe locul 3 la cultivarea de cartofi și pe locul 4 la producția de sfeclă de zahăr și de carne sacrificată. Totuși, sunt necesare investiții masive, de la cultivarea plantelor și creșterea animalelor, până la desfacerea de produse autohtone, dar și o agricultură pe suprafețe mari și practicată cu tehnologie avansată pentru creșterea productivității.
 
Turismul
Unul dintre factorii importanți în dezvoltarea economică a IMM-urilor, dar și în atragerea de potențiali investitori este turismul. Numărul structurilor de cazare turistică este aproape dublu față de acum un deceniu, județul Brașov fiind județul cu cel mai mare număr de structuri de cazare din țară. În ansamblul mişcării turistice din România, judeţul Braşov ocupă locul al treilea (după Constanţa și București), ca număr de sosiri turistice. El constituie cea mai importantă şi frecventată zonă sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice.
Numărul vizitatorilor străini este în creștere față de anul 2009; cei mai mulți turiști străini au venit din Germania și Israel. La nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru, 43% dintre structurile turistice sunt concentrate în judeţul Braşov. Județul Brașov cuprinde o diversitate de obiective de interes turistic pentru turiştii români şi străini, atât pentru sejururi lungi şi medii, cât şi pentru petrecerea sfârşitului de săptămână.
În privința siguranței cetățeanului, județul Brașov prezintă una din cele mai scăzute rate ale infracționalității, situându-se pe locul 39 din 41 de județe ca rată a infracționalității și pe locul 35 ca număr de infracțiuni cercetate de poliție.
 
Investiții
Despre investiții putem spune că au scăzut constant după 2009, indiferent dacă le raportăm la cifra de afaceri sau la numărul de salariați. Cu toate acestea, în judeţul Braşov există mari posibilităţi pentru realizarea de investiţii, cei interesaţi având la dispoziţie o puternică şi diversificată bază tehnico-materială, o forţă de muncă bine pregătită, o piaţă de desfacere ofertantă, dar şi o legislaţie ce garantează drepturile investitorilor străini în România.

* Brașovul este cel mai dezvoltat judeţ al Regiunii, cu mari posibilităţi de captare a fondurilor europene, cu mare experienţă în acest domeniu, cu multe și variate structuri deja formate în acest sens și cu mari posibilităţi de tip administrativ pentru realizarea acestui scop (oameni, sedii, deja centre regionale: Agenţia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Braşov, Agenţia pentru Managementul Energiei și Protecția Mediului Braşov-ABMEE, Agenţia Metropolitană Brașov, Asociaţia pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului, Asociaţia Clubul Economic German, Asociaţia Parcurilor Industriale din Brașov, Asociaţia Cluster Regional Electrotehnic – ETREC, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr).
* Braşovul este singurul Pol de creştere pentru dezvoltare economică din Regiunea Centru. Județul Brașov poate genera cea mai durabilă și mai rapidă dezvoltare a Regiunii Centru, având capacitatea de a pune în valoare avantajele fiecărui județ din regiune.
* Brașovul este cel mai puternic centru comercial din Regiune, aflat la întretăierea rutelor comerciale dintre toate zonele țării.
* Brașovul este cel mai puternic nod de cale ferată și rutieră, cu mari posibilităţi de dezvoltare a acestor funcţiuni atât pentru transportul de marfă, cât și cel de persoane (sunt în perspectivă Aeroportul, Centrul intermodal de la Feldioara, autostrada).
* La Brașov se poate realiza conceptul de turism integrat la nivel regional, cu punct de plecare și cazare la Brașov, unde deja există capacităţi. Turismul integrat poate presupune: turism cultural și istoric (Brasov, Sibiu, Alba), turism balnear (Harghita, Covasna, Mureş), turism ecologic – în toate judeţele regiunii (acesta este momentan intens promovat de către Prinţul Charles pentru Viscri și pentru judeţul Covasna), turism de afaceri, turism pentru sănătate – în toate centrele mari spitaliceşti din Regiune.
* Consacrarea județului Brașov ca Pol de creştere economică
- Cel mai puternic centru industrial, cu cel mai mare PIB realizat în industrie, cu cea mai mare populaţie ocupată în industrie;
- Cele mai mari exporturi ale Regiunii Centru şi importuri creatoare de investiţii în utilaje şi tehnologie;
- Cea mai puternică facultate de silvicultură din țară – deserveşte cu specialişti întreaga Regiune;
- Potențial de cercetare științifică, prin Institutul de Cercetare Dezvoltare Inovare al Universității Transilvania;
- Cultura, punct forte în atragerea de turiști: Biserica Neagră, Muzeul de Etnografie, circuitul cetăţilor săseşti (concerte de orgă etc.), Festivalul de Dramaturgie Contemporană, experienţa Castelului Bran și a Cetăţii Râşnov și a utilizării brand-urilor pentru promovare, cetăţile Braşovului, Târgul internațional de carte și muzică, Şcoala Populară de Artă, Teatrul particular, dezvoltarea de incubatoare de cultură (pictură, muzică, librărie, evenimente).

Braşovul are posibilitatea de a coagula toate forţele din regiune, în vederea dezvoltării durabile și a nediscriminării de orice natură.

Brașovul poate reprezenta rezerva de forţă de muncă pentru întreaga Regiune:
- Cel mai puternic urbanizat judeţ
- Populaţie tânără comparativ cu alte judeţe ale regiunii
- Universități totalizând peste 20000 studenți anual
- Populaţie cu structuri etnice diverse: români, maghiari, germani, romi și deci ştiinţa de a trăi în armonie la nivel regional
- Rata a natalităţii peste media ţării
- Cea mai mică mortalitate din ţară
- Cea mai mare rezervă de forţă de muncă din regiune, forţă de muncă ce poate fi exportată în celelalte zone ale regiunii, în vederea dezvoltării unitare a regiunii
- Puternic centru filogerman (Clubul Economic German, prima şcoală pentru calificarea resursei de muncă din România – Kronstadt, finanţată de către agenţi economici germani). Rezultă o forţă de muncă bine calificată, adaptată nevoilor actuale, modelul Brașovului putând fi extins la nivel regional și național.



Modificat la data de 29 Martie 2017

Evenimente în desfășurare