Mass Media

BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 29 iunie 2022

Consiliul Judeţean Braşov reface schema financiară pentru aeroport

Radu COLŢEA
 
Din împrumutul de 200 milioane de lei, aeroportul va primi mai puţin cu 25 milioane de lei
Consiliul Judeţean Braşov va diminua suma alocată Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav din împrumutul bancar de 200 milioane de lei, contractat în anul 2018, această modificare urmând a fi dezbătută în şedinţa de plen a Deliberativului judeţean de joi, 30 iunie. În proiectul de hotărâre se arată că această redistribuire s-a făcut „ţinând cont de prioritizarea obiectivelor de investiţii la nivelul judeţului Braşov, efectuată pe baza analizei stadiilor de contractare a serviciilor şi lucrărilor aferente fiecărui proiect”.
Cum sunt redistribuiţi banii
Mai exact, în proiectul de hotărâre se arată că, din totalul de 200.000.000 lei, proiectului aeroportului îi revine suma de 131.448.000 lei, faţă de 156.448.000 lei, cât era anterior. Suma luată de la aeroport, respectiv 25.000.000 lei, urmează a fi folosită pentru finanţarea unor investiţii în infrastructura rutieră. Astfel, suma de 16.675.000 lei va fi direcţionată către modernizarea drumului judeţean Beclean - Luţa - Ludişor, suma de 2.507.000 lei pentru consolidarea unei porţiuni afectate de o alunecare de teren a drumului judeţean DJ 104J (cartier Galaţi din Făgăraş - Calbor - Boholţ). Suma de 4.788.000 lei va fi utilizată pentru o serie de documentaţii tehnice aferente proiectului de modernizare a drumului judeţean ce leagă localitatea Sânpetru de Unitatea Medico-Socială de la Sânpetru, iar suma de 1.030.000 lei va fi utilizată pentru finanţarea lucrărilor de refacere a unui pod de pe DJ 103A Braşov - Tărlungeni - Zizin - Dălghiu.


BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 29 iunie 2022

Secţia modulară COVID de la Spitalul Judeţean Braşov va funcţiona până la finalul anului

Radu COLŢEA
 
Prin această secţie au trecut, până acum, 1.192 de persoane
Secţia modulară COVID din curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov va continua să funcţioneze şi în acest an. Astfel, potrivit unul proiect de hotărâre de Consiliu Judeţean, aflat pe ordinea de zi a şedinţei de plen din 30 iunie, linia de gardă care deserveşte această secţie va funcţiona până la finalul anului în curs, asta după ce au fost obţinute aprobările necesare de la Ministerul Sănătăţii. Linia de gardă va fi deservită de 20 de medici, dintre care 16 existenţi, iar pentru ocuparea celor 4 posturi vacante a fost lansat concursul de recrutare. Costul lunar al acestei linii de gardă este de 43.000 lei pe lună, iar conducerea spitalului braşovean a menţionat că funcţionarea ei se încadrează în bugetul de venituri şi cheltuieli pe acest an. Potrivit evidenţelor Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, începând din 22 martie 2020, până în prezent, la acest spital au fost internate 1.377 de persoane infectate cu noul coronavirus, dintre care 1.192 la Secţia modulară Covid. În anul 2020, la această secţie au fost internate 280 de persoane (în condiţiile în care a devenit funcţională la începutul lunii septembrie). În anul 2021, numărul de internări la secţia amintită a fost de 720 de pacienţi, iar anul acesta (până zilele trecute), la „Modular” au fost internate 192 de persoane.
Secţia modulară Covid din curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov are o capacitate de 28 de locuri de terapie intensivă şi a fost amenajată în anul 2020, iniţial cu finanţare de la Consiliul Judeţean Braşov. Ulterior, administraţia judeţeană braşoveană a recuperat banii din fonduri europene nerambursabile.


BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 28 iunie 2022

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase Braşov, încă o lună în chirie

Radu COLŢEA
 
Noile spaţii medicale din Pavilionul Mârzescu nu au obţinut, încă, autorizaţia de funcţionare
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase Braşov va mai funcţiona o lună în pavilioanele de la Stejăriş, unde, pentru trei dintre ele se plăteşte chirie. Astfel, în şedinţa de plen a Consiliului Judeţean Braşov din 30 iunie este introdus un punct privind prelungirea contractului de închiriere cu o lună, respectiv 1 – 31 iulie 2022. Solicitarea în acest sens venind din partea conducerii unităţii sanitare, care a argumentat cererea prin faptul că nu a fost eliberată, încă, autorizaţia de funcţionare pentru Pavilionul de la Mârzescu (de pe strada Al. I Cuza), unde vor funcţiona saloanele mutate de la Stejăriş. Pentru perioada 1 – 31 iulie, chiria ce va fi achitată de spital către proprietarii a trei dintre pavilioanele de la Stejăriş este de 5.400 de euro. Mutarea acestui spital în Pavilionul Mârzescu este pregătită încă din anul 2020, însă nu a putut fi realizată din cauza pandemiei, dar şi a faptului că unitatea sanitară nu a reuşit să găsească repede firme care să lucreze la reabilitarea imobilului de pe strada AL. I Cuza din Braşov. În aceste condiţii, contractul de închiriere pentru spaţiile de la Stejăriş încheiat în anul 2018 a fost prelungit de mai multe ori.


BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 27 iunie 2022

O porţiune din drumul judeţean ce duce la Baza NATO de la Cincu, reabilitată până în luna septembrie

Radu COLŢEA
 
Administraţia judeţeană braşoveană are şi alte planuri cu acest drum
Afectată de mai mulţi ani de o alunecare de teren, o porţiune din drumul judeţean DJ 105 a intrat în reparaţii, proiectul fiind implementat de administraţia judeţeană, cu finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. De altfel, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că lucrările, realizate de firma Geiger SRL din Braşov, sunt în grafic. „Potrivit constructorului, în cursul lunii septembrie lucrările vor fi finalizate. Prin aceste lucrări rezolvăm o problemă punctuală a acestui drum. Pe termen mediu ne propunem să refacem întreaga lungime de 18,8 km a drumului judeţean DJ 105 şi să rezolvăm o cerinţă stringentă a locuitorilor din satele Cincşor şi Cincu privind devierea traficului din interiorul acestor localităţi. Astfel, ţinem cont de cerinţele cetăţenilor, dar şi de necesităţile pe care le avem de îndeplinit pentru asigurarea infrastructurii de acces în condiţii optime spre poligonul NATO de la Cincu”, a declarat Veştea, făcând referire la realizarea unei variante ocolitoare pentru localităţile Cincşor şi Voila. Valoarea lucrărilor de reabilitare a sectorului afectat de alunecarea de teren este de 2.357.012 lei. La acest segment, cu o lungime de aproape 100 m, se consolidează terenul cu ajutorul unor piloţi foraţi, apoi se va reface suprafaţa carosabilă. Pe de altă parte, pe acelaşi drum judeţean, între localităţile Voila şi Cincşor, urmează a se construi şi un pod nou peste râul Olt, însă lucrările la acest obiectiv sunt, momentan, în impas, pentru că administraţia judeţeană şi Hidroelectrica nu au căzut de acord asupra unei soluţii de demolare a podului existent.


BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 22 iunie 2022

Pentru siguranţa pacienţilor

Radu COLŢEA
 
În toate spitalele din Braşov se vor monta senzori speciali pentru măsurarea concentraţiei de oxigen. 150.000 euro/spital, se elimină riscul de incendiu/explozie
Spitalele braşovene vor fi mai sigure în ceea ce priveşte protecţia împotriva incendiilor, printr-un proiect cu finanaţare europeană accesat de Consiliul Judeţean Braşov. Mai exact, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a anunţat că a fost selectat pentru finanţare prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM), 2014 – 2020 un proiect ce vizează creşterea securităţii la incendiu în cadrul spitalelor care utilizează fluide medicale din subordinea administraţiei judeţene. Proiectul presupune instalarea unor sisteme de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu cu acoperire totală, precum şi de detectare, semnalizare şi alarmare în cazul depăşirii concentraţiei maxime admise de oxigen în atmosferă. Totodată, vor fi realizate lucrări de reabilitare, modernizare şi extindere a infrastructurii electrice, de ventilare şi tratare a aerului, precum şi a infrastructurii de fluide medicale. Perioada de implementare a proiectului este de 19 luni, respectiv în intervalul decembrie 2021 – iunie 2023. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a precizat că cererea de finanţare pentru acest proiect a fost depusă în contextul în care, în ultimii ani, au fost numeroasele incendii izbucnite în spitalele din ţară având drept cauză reţele vechi şi instalaţii suprasolicitate au generat pierderi de vieţi omeneşti. „Astfel de evenimente ar fi putut fi evitate, dacă sistemele de detecţie a nivelului crescut de oxigen, precum şi de alertare în caz de incendiu ar fi fost funcţionale. Prin intermediul acestui proiect, la care contribuţia noastră din bugetul local al judeţului Braşov va fi una semnificativă, dorim să ne asigurăm că asemenea tragedii sunt evitate în spitalele noastre. Am fundamentat foarte bine necesitatea proiectului, pe baza unui studiu de oportunitate care a evidenţiat modul cum vor fi structurate instalaţiile şi câţi senzori vor fi necesari la fiecare dintre imobile. În momentul în care este detectată o creştere a nivelului de oxigen într-o încăpere, instalaţia opreşte automat alimentarea cu electricitate şi gaz, iar pericolul de incendiu sau explozie este evitat”, a explicat Veştea. Valoarea totală a proiectului este de 4.475.676 lei (904.853 euro), din care valoarea totală eligibilă ajunge la 3.709.725 lei (750.000 euro), diferenţa, respectiv 765.951 lei (154.873 euro)  fiind reprezentată de cheltuieli suportate din bugetul local. De acest proiect vor beneficia Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Braşov, Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie „Dr. I.A. Sbârcea” Braşov, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase Braşov, Spitalul Clinic de Psihiatrie şi Neurologie Braşov şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov. Conform explicaţiilor reprezentanţilor Consiliului Judeţean Braşov, conform ghidului de finanţare, pentru fiecare unitate se va utiliza suma de 150.000 euro/spital.
Care este situaţia actuală a spitalelor din Braşov
Potrivit explicaţiilor Consiliului Judeţean Braşov, în momentul de faţă, majoritatea clădirilor în care funcţionează spitalele din subordine nu dispun de sisteme care să detecteze concentraţia de oxigen. Chiar dacă sunt disponibile detectoare mobile de oxigen, dezavantajul lor este că fiind mutate dintr-o încăpere în alta, concentraţia de oxigen nu poate fi monitorizată corespunzător pe o perioadă mai lungă de timp. În lipsa unui sistem de urmărire permanentă a concentraţiei de oxigen, există riscul de producere a unor evenimente nedorite care pot determina rănirea sau chiar decesul pacienţilor. Standardele Uniunii Europene şi ale Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate recomandă existenţa detectoarelor de oxigen în toate spaţiile în care există surse de oxigen.



Modificat la data de 29 Iunie 2022

Evenimente în desfășurare