Mass Media

BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 11 mai 2021

Aeroportul Braşov, încă o etapă finalizată: apă, gaz, energie electrică, toate racordurile sunt făcute

Radu COLŢEA
 
Preşedintele CJ, Adrian Veştea: Intrăm în linie dreaptă
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a anunţat că la sfârşitul săptămânii trecute, în 7 mai, a fost făcută recepţia la finalizarea lucrărilor de racordare a aeroportului la reţeaua electrică, după aproximativ un an de lucrări solicitate de administraţia judeţeană braşoveană. De altfel, finalizate sunt şi lucrările la reţeaua de alimentare cu gaze naturale, iar sistemul de canalizare şi cel de alimentare cu apă au fost recepţionate încă de anul trecut. De altfel, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a precizat că „extinderea reţelelor de utilităţi publice până la amplasamentul aeroportului şi racordarea acestuia la alimentarea cu energie electrică, gaze şi apă, precum şi la reţeaua de canalizare sunt investiţii foarte importante şi ne bucurăm că firmele furnizoare au reuşit să le încheie cu succes”.  
Furnizorul de electricitate a luat în calcul şi creşterea puterii
Racordarea aeroportului la reţeaua electrică s-a realizat cu ajutorul unui cablu amplasat subteran (LES 20 kV), pe o lungime de 185 metri, de la staţia electrică ICA Ghimbav din vecinătatea IAR, până la punctul de conexiune (PC 20kV), construit pe amplasamentul Aeroportului. Punctul de conexiune are o anvelopă din beton, cu acţionare din interior a aparatelor de comutaţie şi cu acces direct din exterior, fiind dotat cu echipamentele necesare asigurării alimentării cu curent electric, inclusiv cu o linie de alimentare de rezervă. Lucrările propriu-zise au fost finanţate de SDEE Transilvania Sud, iar Consiliul Judeţean Braşov a achitat taxa de racordare la reţea, în valoare de 476.190 lei. Totodată, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a declarat că, în funcţie de etapele de dezvoltare a aeroportului, SDEE Transilvania Sud va realiza lucrări de mărire a puterii maxime absorbite (până la 0,8 MW) şi dotarea punctului de conexiune cu echipamentele aferente.
Un pas până la „deschiderea robinetului” de gaze naturale
Conform informaţiilor reprezentantului administraţiei judeţene, finalizate sunt şi lucrările de alimentare cu gaze naturale, care, la fel, au fost finanţate de furnizor. Practic, pentru a se putea „deschide robinetul”, mai trebuie făcută recepţia la finalizarea lucrărilor, procedură de ce se va desfăşura în scurt timp. Pentru alimentarea cu gaze naturale a aeroportului a fost realizată o legătură la conducta ce alimentează platforma ICA Ghimbav. Conducta de gaz din aeroport va alimenta clădirea energetică.
Apele uzate vor fi preluare de reţeaua oraşului Ghimbav
În ceea ce priveşte lucrările la reţeaua de alimentare cu apă şi a celor la sistemului de canalizare, acestea au fost efectuate, pe cheltuială proprie de Compania Apa Braşov, valoarea investiţiei fiind de 16 milioane de lei cu tot cu TVA. Astfel, pentru alimentarea aeroportului au fost realizate lucrări de extindere a reţelei oraşului Ghimbav, printr-o conductă cu o lungime de 2,4 km. În incinta aeroportului au fost montaţi hidranţi şi dar au fost realizate şi alte amenajări specifice alimentării cu apă. Pentru preluarea apelor uzate din aeroport, Compania Apa a realizat o conductă cu o lungime de 3,7 km, care a fost legată la sistemul de canalizare a oraşului Ghimbav.  Nu în ultimul rând, a fost construită o conductă de refulare, pe o lungime de 3.300 de metri, de la staţia de pompare de la intrarea în aeroport, până în oraşul Ghimbav, aceasta asigurând descărcarea apelor uzate. Toate reţelele sunt amplasate în principal de-a lungul drumului judeţean 103 C care leagă amplasamentul Aeroportului de DN1, iar aceste utilităţi au fost recepţionate încă de anul trecut.   
În paralel, infrastructura de navigaţie aeriană
Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a anunţat că în perioada imediat următoare va fi făcută şi recepţia benzii pistei Aeroportului. „Tot în perioada următoare vom finaliza procedurile privind desemnarea unui constructor pentru cele nouă obiecte din componenţa infrastructurii aeroportuare. Astfel, vom intra în linie dreaptă în privinţa lucrărilor de construcţie şi în paralel ne vom concentra pe definitivarea infrastructurii de navigaţie aeriană, imediat ce vom obţine răspunsul ROMATSA cu privire la varianta de turn de control agreată”, a încheiat Veştea.


BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 7 mai 2021

În pregătire, legislaţia pentru „străzile de biciclişti”

Radu COLŢEA
 
Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, implicată în îmbunătăţirea legislaţiei privind circulaţia cu bicicleta. Preşedintele uniunii, Adrian Veştea, susţine că este nevoie de noi reglementări, pentru ca autorităţile locale să dezvolte infrastructura „velo”
Preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR), Adrian Veştea, a participat în 6 mai, la invitaţia Ministerului Afacerilor Interne, la conferinţa online pe tema dezbaterii proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a Codului Rutier, în special pentru activitatea „velo”, respectiv circulaţia bicicletelor şi a mijloacelor de transport alternative pe drumurile publice.
Exproprierile, o problemă
După această întâlnire, preşedintele Uniunii, Adrian Veştea, a declarat că „UNCJR susţine eforturile de reglementare privind eco-mobilitatea ce vizează deplasarea pe bicicletă, atât pe căile rutiere, aşa cum sunt acestea definite de legislaţie, cât şi pe trasee dedicate, existente sau care urmează a fi construite. Dincolo de reglementarea supusă dezbaterii publice, acesta susţine că trebuie luată în considerare şi legislaţia specifică traseelor de bicicletă, cu ghidurile aferente, fiind necesară o analiză cu privire la necesitatea amendării altor legi, astfel încât să fie accelerată construirea de noi piste de biciclete. Pentru realizarea noilor piste, o atenţie sporită merită acordată mecanismelor legale ale exproprierilor de terenuri, accelerarea acestui proces fiind de dorit, cu condiţia respectării drepturilor la proprietate aşa cum sunt acestea prevăzute de legislaţia în vigoare”.
Banii europeni din PNRR, o sursă de finanţare
În viziunea UNCJR, nevoia de aliniere la tendinţele de eco-mobilitate şi combaterea schimbărilor climatice determină implementarea de măsuri, proiecte şi programe, un posibil demers fiind deschiderea şi crearea de mecanisme care să scadă dependenţa de transport poluant prin utilizarea bicicletei. Pe de altă parte, UNCJR consideră că este necesară corelarea finanţării cu actele normative existente, fie este vorba despre semnalizarea căilor rutiere care să permită accesul bicicliştilor pe acestea, fie de construirea unor piste noi de biciclete, individuale sau interconectate. Astfel, ghidurile de finanţare pentru Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) şi pentru următoarele mecanisme de finanţare din fonduri europene ar trebui să permită autorităţilor locale, individual sau în asociere, să finanţeze proiecte pentru semnalizarea căilor rutiere, amenajare şi construire de noi piste de biciclete, de trasee turistice sau trasee mixte (biciclete şi drumeţie). În acest context, preşedintele UNCJR a precizat că în prezent există proiecte şi discuţii legislative recente în domeniul „velo” (de exemplu, Ghidul de proiectare a infrastructurii pentru biciclete, Legea bicicletei etc.), care trebuie armonizate, astfel încât ghidurile de finanţare să fie clare, iar criteriile de evaluare să fie în concordanţă cu legislaţia în vigoare.


BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 7 mai 2021

Judeţul Braşov are un plan de acţiune pentru traseele turistice tematice, creat împreună cu parteneri din Italia, Finlanda, Malta, Polonia, Spania, Ungaria şi Germania

Radu COLŢEA
 
Judeţul Braşov este partener alături de autorităţi din şapte ţări europene în Proiectul „Thematic Trail Trigger – ThreeT” (Iniţierea unor Trasee Tematice), realizat în cadrul programului cu finanţare europeană INTERREG EUROPE, care are ca prioritate de investiţii conservarea, protejarea, promovarea si dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. De altfel, Consiliul Judeţean Braşov a anunţat ieri că a fost încheiată prima fază a acestui proiect desfăşurată în perioada iunie 2018 – mai 2021, etapă în care a fost dezvoltat un Plan de Acţiune bazat pe informaţiile şi exemplele de bune practici prezentate pe parcursul vizitelor de studiu şi a sesiunilor tutoriale. Ultima activitate a acestei etape a fost o conferinţă online, care a avut loc joi, în care  reprezentanţii partenerilor proiectului - Provincia Livorno (Italia), Regiunea Toscana (Italia), Consiliul Regional al Finlandei Centrale (Finlanda), Autoritatea de planificare (Malta), Voievodatul Kujawsko-Pomorskie (Polonia), administraţia locală din Tenerife (Spania), Consiliul Judeţean Braşov (România), Oficiul de guvernare al judeţului Vas (Ungaria), Administraţia regională Hessen Central (Germania) - au prezentat ideile de dezvoltare durabilă a propriilor regiuni, acţiuni ce urmează să fie implementate în faza a 2-a proiectului, respectiv în perioada mai 2021 - noiembrie 2022. Judeţul Braşov a fost reprezentat de Alina Szasz, manager public al Consiliului Judeţean şi managerul acestui proiect, care a susţinut o prezentare pe tema turismului sustenabil în  judeţul nostru. Cu acest prilej, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Adrian Veştea, a transmis un mesaj participanţilor, amintind că judeţul nostru este destinaţia turistică numărul 1 din România. „Ne dorim ca şi de acum înainte acest statut să rămână neschimbat. Însă nu ne putem baza mereu doar pe potenţialul său natural şi cultural care atrage anual peste 1,5 milioane de turişti, ci trebuie sa ne gândim cu seriozitate la viitorul turismului, să-l abordăm sustenabil, cu ajutorul organizaţiilor de management al destinaţiilor. Noua situaţie de criza sanitară mondială ne-a arătat cât de important este un management turistic durabil, deoarece acest sector economic a fost cel mai greu încercat în pandemie. Este foarte important să facem din turism un sector economic competitiv şi atragem cât mai mulţi vizitatori”, a menţionat şeful administraţiei judeţene.
Urmează aplicarea
Totodată, Veştea a precizat că „Proiectul Interreg Europe ThreeT şi parteneriatul european au reprezentat pentru echipa de lucru din Consiliul Judeţean Braşov o oportunitate de dezvoltare a capacităţilor profesionale cu privire la modul în care trebuie abordat turismul, ca sursă sustenabilă de dezvoltare, de inspiraţie din modele de bune practici europene. Ne dorim ca turismul să reprezinte nu doar un factor pozitiv şi dinamic de dezvoltare, ci şi un sector economic important al judeţului Braşov”. În opinia sa, „deja se văd primele efecte ale proiectului în privinţa managementului turistic, prin constituirea unui parteneriat public-privat la nivelul destinaţiei turistice Judeţul Braşov. De doi ani, acest parteneriat are un rol foarte activ în definirea direcţiilor de dezvoltare durabilă şi promovare turistică a judeţului, iar munca specialiştilor de pe plan local s-a concretizat în Planul de Acţiune al proiectului ThreeT. În faza de implementare a acţiunilor, parteneriatul va pune în practică direcţiile de dezvoltare turistică a judeţului nostru”. Pentru judeţul nostru, proiectul „Thematic Trail Trigger – ThreeT” îşi propune creşterea accesibilităţii spre destinaţiile turistice, prin dezvoltarea unor politici publice care vizează accesibilitatea şi mobilitatea nemotorizată (respectiv trasee de ciclism, hicking etc.), protecţia patrimoniului cultural şi natural, dezvoltarea economico-socială locală rezultată din ecoturism, vizibilitatea traseelor turistice existente şi buna guvernare a acestora.


BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 29 aprilie 2021

Cui i se repară drumul anul acesta. 280 de milioane de lei, 94% pentru investiţii în judeţul Braşov

George ALDEA
 
Trei mari proiecte de infrastructură rutieră se derulează în judeţul Braşov cu fonduri nerambursabile, obţinute în ciclul bugetar recent încheiat (şi în care s-a obţinut de altfel şi primul euro de la UE pentru drumuri). „Devizul 2021” la acest capitol este 114 milioane de lei, bani ce vor fi cheltuiţi în acest an pentru „drumul de sub munte”, drumul de legătură cu judeţul Covasna şi „drumul Prinţului Charles”. „Am exploatat la maximum toate sursele de finanţare pe care le-am avut la dispoziţie până în prezent şi acelaşi lucru intenţionăm să-l facem şi pe viitor. În acest sens, aşteptăm cu interes momentul în care se vor deschide finanţările din perioada pentru programare 2021-2027”, a declarat ieri Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, care a prezentat un rezumat al calendarului de lucrări la drumurile din judeţ care are finanţarea asigurată pentru 2021. Totalul este de 282.523.000 de lei, din care 114 milioane de lei - fonduri UE, 54.892.000 lei - bugetul de stat, 112.909.000 de lei - bugetul judeţean. „93,6% înseamnă investiţii, iar diferenţa este reprezentată de cheltuieli materiale curente, adică întreţinerea drumurilor şi deszăpezire Ne dorim să reabilităm şi să modernizăm cât mai multe drumuri, din toate zonele judeţului Braşov, nu doar pentru că multe dintre acestea n-au mai fost refăcute de zeci de ani, ci mai ales pentru că o infrastructură modernă şi sigură aduce un mare plus în dezvoltarea localităţilor”, a declarat Veştea.
Devizul UE
Din disponibilul atras de la UE, 114.722.000 lei este alocarea pentru 2021, cu trei proiecte majore în derulare. În primul rând, este vorba despre modernizarea drumului interjudeţean DJ 104A, DJ 105C şi DJ 105P, cunoscut sub numele de „Drumul de sub munte”, un obiectiv de investiţii multianual, intrat în execuţie în toamna anului 2019, un proiect vital pentru comunităţile locale din Ţara Făgăraşului şi, totodată, primul proiect pentru care Judeţul Braşov a atras fonduri europene. Un alt obiectiv extrem de important, destinat conectării localităţilor din partea nord-estică a judeţului Braşov cu judeţul Covasna, dar şi cu principala cale de acces spre municipiul Braşov este modernizarea drumului interjudeţean care face legătura între DN 12 şi DN 13, format din DJ 131 şi DJ 131 B. Ordinul de începere a lucrărilor pentru lucrările aferente acestui proiect a fost emis în vara anului trecut. Cel de-al treilea proiect implementat de administraţia judeţeană cu fonduri europene este modernizarea şi reabilitarea drumului judeţean DJ 104L, Dacia - Viscri - Buneşti, proiect ajuns în fază finală de execuţie. La acest drum mai trebuie realizate două lucrări, respectiv reabilitarea unei porţiuni de câteva sute de metri din intravilanul satului Viscri şi refacerea unei alunecări de teren, între Viscri şi Buneşti.
Devizul Bucureşti
A doua sursă de finanţare foarte importantă pentru investiţiile pe care Consiliul Judeţean Braşov le realizează pe drumurile judeţene sunt banii guvernamentali, alocaţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). În anul 2021, din această sursă, Consiliul Judeţean Braşov are la dispoziţie 54.892.000 lei, sumele completate cu cofinanţări de la bugetul judeţean. Astfel, prin PNDL va fi modernizat DJ 102G Victoria - Viştişoara, cu o lungime de 9,9 km, termenul de finalizare a lucrărilor fiind sfârşitul anului 2021. Din aceeaşi sursă este finanţată şi modernizarea drumului DJ 108B - DJ 105 B (Mănăstirea Brâncoveanu - Valea Sâmbetei), proiect care, la fel, va fi finalizat în cursul acestui an. Lungimea arterei inclusă în proiect este de 1,4 km, iar aceasta are şi o importanţă turistică. Tot prin PNDL va este reabilitat şi DJ 132 Rupea - Homorod - Mercheaşa - Jimbor - limită judeţ Harghita, cu o lungime de 18,2 km. Acesta este  proiect multianual, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în această primăvară. Nu în ultimul rând, tot prin PNDL este finanţat proiectul noului pod de peste râul Olt, dintre Voila şi Cincşor. Pentru această investiţie a fost predat amplasamentul a fost predat constructorului în această primăvară, iar lucrările urmează să se încheie în luna mai 2022.
Devizul Braşov
Nu mai puţin de 112.909.000 de lei este alocarea din bugetul judeţean pentru acest capitol, din care 94.822.000 de lei pentru investiţii şi 18.087.000 de lei pentru cheltuieli cu reparaţii curente, întreţinere pe timp de vară şi deszăpezire. „Există două excepţii, respectiv obiective de investiţii de mai mică anvergură, pentru care pe lângă fondurile din bugetul judeţean, Guvernul a asigurat o cofinanţare, fiind vorba de remedierea consecinţelor unor calamităţi naturale. Vorbim despre refacerea podului din satul Zizin, situat pe DJ 103 A şi despre remedierea unei alunecări de teren”, a declarat Adrian Veştea. Printre cele mai importante investiţii finanţate exclusiv din bugetul propriu şi deja demarate sunt:
- reabilitarea drumului judeţean DJ 109 Beclean - Luţa - Ludişor (9 km), un proiect multianual cu o valoare contractată de peste 12 milioane de lei, la care administraţia judeţeană preconizează în acest an execuţia a 40% din contract şi care are ca termen de finalizare anul 2022;
- reabilitarea drumului judeţean DJ 108 Hărman - Sânpetru (4,38 km), o cale rutieră extrem de utilizată de către braşovenii care locuiesc în zona metropolitană, pentru refacerea căreia contractul de proiectare şi execuţie a fost deja semnat.
De asemenea, administraţia judeţeană va realiza în anul 2021 amenajarea intersecţiei dintre drumurile judeţene DJ 112 A, DJ 112 şi DJ 108, situată în comuna Hărman, modernizarea drumului judeţean în lungime de 2 km care leagă comuna Sânpetru de Unitatea de Asistenţă Medico - Socială de Pneumoftiziologie, dar şi refacerea podului din comuna Budila, situat pe DJ 103B.


BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 28 aprilie 2021

4 autogări judeţene: Braşov, Făgăraş, Rupea şi Victoria. La Braşov va fi Municipalul

Radu COLŢEA
 
Reorganizarea transportului judeţean de persoane a trecut şi de „amendarea” publică: s-a cerut şi autobuz până la Bâlea Cascadă...
Din 1 ianuarie 2022, locuitorii judeţului Braşov, dar şi turiştii vor avea parte de un transport public de călători de calitate, după ce administraţia judeţeană braşoveană va atribui traseele în urma unor licitaţii.
51 de trasee scoase la licitaţie pentru următorii 7 ani
Noul program de transport public judeţean de persoane realizat prin curse regulate pentru perioada 2022 - 2028 a fost finalizat, iar preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă că „în cel mai scurt timp vor fi definitivate şi celelalte documente în vederea demarării procedurii de licitaţie, astfel încât să putem asigura pentru următorii şapte ani un serviciu public de transport judeţean de persoane prin curse regulate modern şi eficient, realizat în cele mai bune condiţii, cu respectarea tuturor normativelor în vigoare, furnizat în condiţii de siguranţă şi la tarife care să le permită tuturor cetăţenilor să se deplaseze acolo unde au nevoie”. În următoarea perioadă, specialiştii Autorităţii de Transport Judeţean de Persoane din cadrul Consiliului Judeţean Braşov vor întocmi documentaţia în vederea delegării serviciilor de transport conform studiului de oportunitate, aceasta urmând să fie aprobată de plenul Consiliului Judeţean Braşov.
În stabilirea  traseelor au fost luaţi în considerare şi factorii demografici, ocupaţionali, dar şi infrastructura existentă
Conform programului de transport, la licitaţie vor fi scoase 51 de trasee care acoperă zonele care nu sunt deservite de operatorii stabiliţi de Asociaţia Metropolitană de Transport Braşov (RATBV şi serviciul de transport din Săcele). Adrian Veştea a menţionat că „obiectivul administraţiei judeţene braşovene este de a avea operatori pe toate traseele, astfel încât cetăţenii să aibă acces neîngrădit la acest serviciu public”.
Programul de transport public judeţean de persoane realizat prin curse regulate în judeţul Braşov, pentru perioada 2022-2028, a fost elaborat având la bază rezultatele Studiului de trafic/mobilitate efectuat pe parcursul anului 2020, prin intermediul căruia au fost identificate şi evaluate fluxurile de călători şi cerinţele de mobilitate ale colectivităţilor locale, astfel încât traseele să fie actualizate şi dimensionate în funcţie de necesităţile de deplasare ale cetăţenilor. De asemenea, au fost luaţi în calcul factori demografici, ocupaţionali, dar şi infrastructura existentă. Prin programul de transport au fost stabilite patru grupe de trasee, iar în fiecare dintre ele au fost incluse linii profitabile, dar şi unele mai puţin atractive. Grupele de trasee propuse prin programul judeţean de transport se orientează pe noduri (principalele oraşe) şi pe direcţii de deplasare. Prin acest program sunt prevăzute autogări la Braşov, Făgăraş, Rupea şi Victoria. La Braşov, punctul final al curselor va fi Terminalul RATBV de la Stadionul Municipal, a anunţat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, va fi extins.
Care sunt cele 4 grupe de trasee
Astfel, prima grupă include 19 trasee care fac legătura între Braşov şi Bran – Moieciu – Fundata şi municipiul Braşov. Tot în această grupă sunt incluse traseele ce includ zona „de sub munte” a Ţării Făgăraşului, printre care Poiana Mărului, Viştea, Sâmbăta sau oraşul Victoria. Iniţial, în program era inclus şi Zărneştiul, însă, a anunţat marţi directorul executiv al Consiliul Judeţean Braşov, Mihai Pascu, oraşul a optat recent pentru transportul metropolitan al RATBV. Cea de-a doua grupă are în componenţă 4 trasee care asigură conexiunea rutieră între Braşov şi localităţi situate în partea de nord a municipiului. Această grupă face legătura comunelor Augustin, Ormeniş, Apaţa, Maieruş şi Crizbav cu municipiul Braşov. Grupa a treia este formată din 15 trasee care fac legătura între municipiul Braşov şi zona Făgăraş, incluzând localităţile de pe DN 1. De asemenea, este inclus oraşul Victoria şi localităţile dintre Victoria şi Făgăraş. Cea de-a patra grupă este formată din 13 trasee care leagă zona Rupea cu municipiile Braşov şi Făgăraş, inclusiv oraşul Rupea cu localităţile din jur. Pentru această grupă de trasee, Rupea va un nod de transport, pentru în acest oraş vor ajunge autobuzele din comunele limitrofe şi va exista o singură linie către Braşov.
17 amendamente, din care 9 pe trasee metropolitane care vor fi operate exclusiv de RATBV
În data de 22 martie 2021, Consiliul Judeţean Braşov a lansat în dezbatere publică, pentru 30 de zile, „Proiectul de hotărâre privind aprobarea Programului de transport public judeţean de persoane, prin curse regulate în judeţul Braşov, 2022-2028”. Ca urmare a dezbaterii acestui proiect, au fost transmise un număr de 17 adrese cu recomandări privind programul de transport judeţean. Din totalul recomandărilor transmise, 9 adrese au fost direcţionate către Asociaţia Metropolitană pentru Dezvoltarea Durabilă a Transportului Public (AMDDTP) Braşov, întrucât acestea au făcut referire la traseele care au intrat în competenţa asociaţiei (trasee din zona metropolitană, care vor fi operate doar de RATBV).
Ce au cerut braşovenii
Printre altele, pentru Programul de transport public judeţean de persoane prin curse regulate s-a propus prelungirea unor trasee sau înfiinţarea altor trasee pe raza comunei Bran. Astfel, în viitorul program de transport, localitatea Bran va fi tranzitată de 20 de curse judeţene pe zi. Au fost făcute recomandări referitoare la circulaţia curselor în zilele de sâmbătă şi duminică, pe traseul Braşov - Poiana Mărului - Victoria, dar acestea sunt deja cuprinse în programul de transport. Totodată, s-a solicitat introducerea unei curse pe traseul Braşov - Făgăraş, cu plecare la ora 7.00 atât din Braşov, cât şi din Făgăraş. Având în vedere că solicitarea face referire la deplasarea profesorilor şi a elevilor, precum şi faptul că aceste curse se regăsesc şi în actualul program de transport, reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov au menţionat că ele vor fi introduse şi în viitorul program de transport, pe perioada cursurilor şcolare. De asemenea, a existat şi o propunere de prelungire a traseului Braşov - Victoria până la Bâlea Cascadă, care nu poate fi implementată, deoarece extinderea acestui traseu depăşeşte limita administrativă  a judeţului Braşov. Tot în etapa de consultare publică a fost propusă suplimentarea unor curse sau înfiinţarea unei rute pe traseul Cobor - Ticuş - Făgăraş, însă reprezentanţii administraţiei judeţene spun că pe acest traseu în viitorul program sunt cuprinse două curse dus/întors pe zi, iar pentru Felmer există traseele Făgăraş - Felmer, Rupea - Dacia - Viscri. Totuşi, aceste recomandări vor fi analizate şi acolo unde situaţia o va impune, cursele se vor suplimenta. Totodată, Consiliul Judeţean Braşov a primit recomandări privind înfiinţarea unor staţii în oraşul Rupea, însă, conform legislaţiei, înfiinţarea staţiilor în intravilan intră în competenţa administraţiilor locale, cu avizul administratorului de drum şi al poliţiei rutiere.



Modificat la data de 11 Mai 2021

Evenimente în desfășurare