Mass Media

MONITORUL EXPRES, 22 mai 2018

În căutare de ajutor
Cu aeroportul la Bruxelles
Mihaela Parghel

• Delegaţia judeţului Braşov a căutat sprijin financiar şi tehnic la specialiştii de la Bruxelles • Una dintre noutăţile luate în discuţie este înlocuirea turnului de control cu o cameră de comandă
Proiectul Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav a ajuns subiect de dezbatere la Bruxelles, după ce o comisie de la Braşov, formată din preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, deputatul Roxana Mînzatu, europarlamentarul Răzvan Popa, reprezentantul ADR Centru, Mihail Veştea, şi Alexandru Anghel, coordonatorul proiectului, a făcut o vizită la Comisia Europeană şi la instituţii europene care pot avea un cuvînt de spus în această investiţie. Una dintre noutăţile de nivel tehnic luate în discuţie, odată cu această vizită, este legată de serviciile de dirijare a zborului, pentru viitorul aeroport. Autorităţile braşovene iau în calcul posibilitatea înlocuirii turnului de control cu un Remote Tower.
Specialiştii de la Bruxelles cer o analiză proiectului, din punct de vedere al competiţiei
Delegaţia braşoveană a avut la Bruxelles întîlniri cu comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, căreia i-a prezentat istoricul proiectului, stadiul actual, modalitatea de finanţare şi planul de administrare după finalizarea lucrărilor, pentru a discuta despre oportunităţi privind finanţarea lucrărilor din fondurile europene prin programul POIM axa OS 2.3. La întîlnire a participat şi un specialist în competiţie şi ajutor de stat, în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Comisia Europeană, care le-a transmis reprezentanţilor autorităţii judeţene că este necesară o analiză a proiectului AIBG din punctul de vedere al competiţiei, în sensul că noul aeroport nu trebuie să distorsioneze piaţa aeroporturilor învecinate. Totodată, fiind vorba despre o investiţie nouă, aceasta trebuie să-şi demonstreze sustenabilitatea şi faptul că există un potenţial de piaţă neexploatat, pe care îl va prelua viitorul aeroport.
Modificările în proiect au nevoie de acordul ROMATSA şi al Ministerului Transporturilor
Dincolo de discuţiile financiare, delegaţia a programat şi o întîlnire tehnică, cu specialişti ai Eurocontrol. În cadrul discuţiei, delegaţia braşoveană a prezentat nu doar stadiul lucrărilor, ci şi constrîngerile care trebuie depăşite pentru implementarea serviciilor de trafic aerian la Aeroportul Braşov. În acest context a apărut în discuţie posibilitatea înlocuirii turnului de control cu o cameră de comandă. „Am prezentat dificultăţile pe care le-am întîmpinat în identificarea unor furnizori pentru proiectarea procedurilor de zbor, dar şi nevoia de a găsi specialişti sau firme de consultanţă care au capacitatea de a implementa procedurile de zbor de la zero, pînă la punerea în funcţiune a serviciilor de trafic aerian. Am discutat despre soluţii privind asigurarea serviciilor de dirijare după finalizarea investiţiilor, inclusiv renunţarea la turnul de control şi înlocuirea lui cu un Remote Tower – o cameră de comandă dotată cu monitoare şi camere de luat vederi performante, de unde poate fi dirijat traficul aerian de pe mai multe aeroporturi, o soluţie practicată deja în ţările nordice, dar pentru implementarea căreia este nevoie de acordul Ministerului Transporturilor şi al ROMATSA”, a explicat Alexandru Anghel, coordonatorul proiectului AIBG.
Adrian Veştea: „Ne confruntăm cu probleme complexe“
Un alt aspect abordat a fost acela ca Aeroportul Braşov să-şi formeze propriul personal de dirijare trafic şi să-şi selecteze un furnizor de servicii de trafic. „Concluzia a fost că ne confruntăm cu probleme complexe, care au nevoie de un ajutor specializat atît pe partea de organizare, cît şi pe partea de definire a caracteristicilor echipamentelor ce vor fi instalate”, a precizat preşedintele CJ Braşov, Adrian-Ioan Veştea, care a adăugat că la Bruxelles a primit asigurări că judeţul Braşov va fi susţinut de Reprezentanţa Permanentă, pentru înaintarea unei notificări privind ajutorul de stat pentru investiţii. Demersul este necesar pentru accesarea fondurilor europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM).
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=182099&In-cautare-de-ajutor-Cu-aeroportul-la-Bruxelles



BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 21 mai 2018

Aeroportul Braşov, răspunsurile de la Bruxelles
Radu COLŢEA

Consiliul Judeţean Braşov ia în calcul să înlocuiască turnul de control al aeroportului cu o structură de tip Remote Tower. Soluţia a fost discutată la Comisia Europeană, în timpul unor întâlniri cu oficialii europeni
O delegaţie a judeţului Braşov formată din preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, deputatul PSD Roxana Mînzatu, europarlamentarul PSD Răzvan Popa, reprezentantul ADR Centru Mihail Veştea şi Alexandru Anghel, coordonatorul proiectului Aeroportului Internaţional Braşov - Ghimbav (AIBG), a fost prezentă în perioada 14 - 16 mai 2018, la Bruxelles, pentru discuta cu oficialii europeni despre proiectul aeroportului de la Ghimbav. În prima zi, oficialii braşoveni s-au întâlnit cu Corina Creţu, comisar european pentru Politică Regională, pentru a-i prezenta istoricul, stadiul actual al proiectului AIBG, modalitatea de finanţare, inclusiv planul de administrare după finalizarea lucrărilor şi pentru a discuta despre oportunităţi privind finanţarea lucrărilor din fondurile europene prin programul Programul Operaţional Infrastructura Mare, axa OS 2.3. Comisarul european a fost informat că Aeroportul Braşov va fi primul aeroport complet nou care se construieşte după 50 ani în România, iar judeţul nostru este lider în domeniul turismului, cu un potenţial turistic ce poate fi exploatat mult mai bine în cazul construirii acestui obiectiv. „Discuţia a fost constructivă, subiectul stârnind interesul Corinei Creţu, care a amintit că România are mare nevoie de proiecte de infrastructură care să fie finanţate din fonduri europene”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea. La întâlnire a mai participat un specialist în competiţie şi ajutor de stat din cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Comisia Europeană, care a spus că este necesară o analiză a proiectului AIBG din punctul de vedere al competiţiei, în sensul că noul aeroport nu trebuie să distorsioneze piaţa aeroporturilor învecinate. Totodată, fiind vorba despre o investiţie nouă, trebuie demonstrate sustenabilitatea acesteia şi faptul că există un potenţial de piaţă neexploatat, pe care îl va prelua viitorul aeroport.
Preluarea modelului nordic depinde de Ministerul Transporturilor din România
O altă întâlnire programată a fost una tehnică, cu specialişti de top de la Eurocontrol, în cadrul căreia au fost prezentate stadiul lucrărilor, provocările şi constrângerile care trebuie depăşite pentru implementarea serviciilor de trafic aerian pe Aeroportul Braşov, ca parte a facilităţilor necesare funcţionării infrastructurii. „Am prezentat dificultăţile pe care le-am întâmpinat în identificarea unor furnizori pentru proiectarea procedurilor de zbor. De asemenea, am discutat şi despre nevoia de a găsi specialişti sau firme de consultanţă care au capacitatea de a implementa procedurile de zbor de la zero, până la punerea în funcţiune a serviciilor de trafic aerian. Am discutat despre soluţii privind asigurarea serviciilor de dirijare după finalizarea investiţiilor, inclusiv renunţarea la turnul de control şi înlocuirea lui cu un Remote Tower – o cameră de comandă dotată cu monitoare şi camere de luat vederi performante, de unde poate fi dirijat traficul aerian de pe mai multe aeroporturi, o soluţie practicată deja în ţările nordice, dar pentru  implementarea căreia este nevoie de acordul Ministerului Transporturilor şi al ROMATSA”, a explicat Alexandru Anghel, coordonatorul proiectului AIBG. Un alt aspect abordat a fost acela ca Aeroportul Braşov să-şi formeze propriul personal de dirijare trafic şi să-şi selecteze un furnizor de servicii de trafic. „Concluzia a fost că ne confruntăm cu probleme complexe, care au nevoie de un ajutor specializat atât pe partea de organizare, cât şi pe partea de definire a caracteristicilor echipamentelor ce vor fi instalate”, a precizat preşedintele CJ Braşov, Adrian-Ioan Veştea.
Reprezentanţa Permanentă a României de la Bruxelles a promis sprijin pentru finalizarea aeroportului
În cea de-a doua zi a vizitei, delegaţia braşoveană a avut o întâlnire la Reprezentanţa Permanentă a României la Bruxelles, instituţie care asigură legătura între Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană. Şi aici au fost aduse în atenţie situaţia Aeroportului Braşov, constrângerile, soluţiile, stadiul şi variantele de finanţare a proiectului. „Am fost asiguraţi că vom primi sprijinul necesar pentru implementarea proiectului şi că vom fi susţinuţi de către Reprezentanţa Permanentă pentru înaintarea unei notificări privind ajutorul de stat pentru investiţii, demers necesar în vederea accesarea fondurilor europene pe programul POIM”, a mai spus şeful executivului judeţean. Toate aceste concluzii au fost prezentate vineri, în cadrul unei întâlniri iniţiate de preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea, la care au participat, alături de membrii delegaţiei prezente la Bruxelles, senatorul PSD Marius Dunca (preşedintele organizaţiei judeţene a PSD), vicepreşedinţii CJ Braşov Tóásó Imelda şi Adrian Gabor, administratorul public al judeţului Daniel Gligoraş, precum şi consilierii judeţeni membri în comisia specială a proiectului AIBG: Ionel Spinean (PER), Wittstock Eberhard-Wolfgang (FDGR) şi Ion Manea (PSD).
http://www.bzb.ro/stire/aeroportul-brasov-raspunsurile-de-la-bruxelles-a125113



BIZBRASOV.RO, 18 mai 2018

Proiectul Aeroportului de la Ghimbav, prezentat la Bruxelles. Oficialii europeni au avertizat că obiectivul trebuie să fie sustenabil și să nu distorsioneze piața altor aeroporturi
O delegație a județului Brașov formată din președintele Consiliului Județean Adrian-Ioan Veștea, deputatul PSD Roxana Mînzatu, europarlamentul PSD Răzvan Popa, reprezentantul ADR Centru Mihail Veștea și Alexandru Anghel, coordonatorul proiectului Aeroportului Internațional Brașov – Ghimbav, a fost prezentă în perioada 14-16 mai 2018, la Bruxelles. În prima zi, oficialii brașoveni s-au întâlnit cu Corina Crețu, comisar european pentru Politică Regională, pentru a-i prezenta istoricul, stadiul actual al proiectului AIBG, modalitatea de finanțare, inclusiv planul de administrare după finalizarea lucrărilor și pentru a discuta despre oportunități privind finanțarea lucrărilor din fondurile europene prin programul POIM axa OS 2.3. Președintele CJ Brașov a precizat că discuția a fost constructivă, subiectul stârnind interesul Corinei Crețu, care a amintit că România are mare nevoie de proiecte de infrastructură care să fie finanțate din fonduri europene.
Turnul de control ar putea fi înlocuită cu alte sisteme moderne de dirijare
La întâlnire a mai participat un specialist în competiție și ajutor de stat din cadrul Reprezentanței Permanente a României la Comisia Europeană, care a spus că este necesară o analiză a proiectului de la Ghimbav din punctul de vedere al competiției, în sensul că noul aeroport nu trebuie să distorsioneze piața aeroporturilor învecinate. Totodată, fiind vorba despre o investiție nouă, trebuie demonstrate sustenabilitatea acesteia și faptul că există un potențial de piață neexploatat, pe care îl va prelua viitorul aeroport. O altă întâlnire programată a fost una tehnică, cu specialiști de top de la Eurocontrol, în cadrul căreia au fost prezentate stadiul lucrărilor, provocările și constrângerile care trebuie depășite pentru implementarea serviciilor de trafic aerian pe Aeroportul Brașov, ca parte a facilităților necesare funcționării infrastructurii. „Am prezentat dificultățile pe care le-am întâmpinat în identificarea unor furnizori pentru proiectarea procedurilor de zbor, dar și nevoia de a găsi specialiști sau firme de consultanță care au capacitatea de a implementa procedurile de zbor de la zero, până la punerea în funcțiune a serviciilor de trafic aerian. Am discutat despre soluții privind asigurarea serviciilor de dirijare după finalizarea investițiilor, inclusiv renunțarea la turnul de control și înlocuirea lui cu un Remote Tower – o cameră de comandă dotată cu monitoare și camere de luat vederi performante, de unde poate fi dirijat traficul aerian de pe mai multe aeroporturi, o soluție practicată deja în țările nordice, dar pentru implementarea căreia este nevoie de acordul Ministerului Transporturilor și al ROMATSA”, a explicat Alexandru Anghel, coordonatorul proiectului aeroportului.
Sprijin pentru ajutor de stat
Un alt aspect abordat a fost acela că Aeroportul Brașov să-și formeze propriul personal de dirijare trafic și să-și selecteze un furnizor de servicii de trafic. „Concluzia a fost că ne confruntăm cu probleme complexe, care au nevoie de un ajutor specializat atât pe partea de organizare, cât și pe partea de definire a caracteristicilor echipamentelor ce vor fi instalate”, a precizat președintele CJ Brașov, Adrian-Ioan Veștea.
În cea de-a doua zi a vizitei, delegația brașoveană a avut o întâlnire la Reprezentanța Permanentă a României la Bruxelles, instituție care asigură legătura între Consiliul Concurenței și Comisia Europeană. Și aici au fost aduse în atenție situația Aeroportului Brașov, constrângerile, soluțiile, stadiul și variantele de finanțare a proiectului. „Am fost asigurați că vom primi sprijinul necesar pentru implementarea proiectului și că vom fi susținuți de către Reprezentanța Permanentă pentru înaintarea unei notificări privind ajutorul de stat pentru investiții, demers necesar în vederea accesarea fondurilor europene pe programul POIM”, a mai spus șeful executivului județean.
http://www.bizbrasov.ro/2018/05/18/proiectul-aeroportului-de-la-ghimbav-prezentat-la-bruxelles-oficialii-europeni-au-avertizat-ca-obiectivul-trebuie-sa-fie-sustenabil-si-sa-nu-distorsioneze-piata-altor-aeroporturi/



BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 18 mai 2018

FELDIOARA: Cetatea Ţărănească medievală îşi va deschide, în curând, porţile pentru vizitatori
Mircea PETRUSE

O primă manifestare tradiţională va avea loc la sfârşitul săptămânii viitoare, în 27 mai, de Sărbătoarea Rusaliilor
Unul din proiectele de anvergură care a fost finalizat încă de anul trecut a vizat „Consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare a Cetăţii Feldioara”. Investiţia a demarat acum cinci ani, Consiliul Judeţean Braşov alocând în acest scop fondurile necesare. Din fortăreaţa ridicată pe vremea teutonilor în secolul al XIII-lea rămăseseră în picioare doar trei ziduri - şi acestea degradate - astfel că edificiul a trebuit să fie refăcut aproape de la zero. Cetatea a fost restaurată după imaginea pe care o avea în secolul al XVIII-lea, construcţiile de lemn executate peste ziduri făcându-se după modelul istoric al vremii, deoarece nu au mai existat date despre structurile existente. Pentru reconstrucţia şi renovarea zidurilor nu s-au folosit decât mortare de var şi piatră, iar în plus nu s-a utilizat ciment decât la subzidirea consolidării fundaţiei. Deşi lucrările practic au fost finalizate, obiectivul a fost inaugurat oficial şi şi-a deschis porţile anul trecut, timp de DOAR trei zile, în perioada 1-3 septembrie. Aşa se face că la această oră Cetatea este şi va rămâne închisă vizitatorilor până la sfârşitul săptămânii viitoare, întrucât mai sunt câteva lucruri de natură funcţional-organizatorică ce trebuie rezolvate. Vorbim aici despre amenajarea unei case de bilete, a unei parcări în zonă, administrarea şi gestionarea spaţiilor muzeale ce adăpostesc exponate de mare valoare, paza obiectivului etc.
Spaţii muzeal-expoziţionale, ateliere de lucru şi meşteşuguri populare
În ultima perioadă, Primăria a făcut demersurile necesare în vederea soluţionării problemelor rămase, astfel încât obiectivul turistic despre care vorbim să-şi poată deschide porţile pentru vizitatori. Cetatea are la această oră un director, în persoana doamnei Georgiana Gămălie - membru fondator al Asociaţiei Culturale Artessentia, coordonatorul unor ateliere de lucru şi meşteşuguri populare, precum şi al unor cursuri de iniţiere în pictura icoanei pe sticlă, tehnici tradiţionale etc. Aceasta a început deja să lucreze la amenajarea a două turnuri şi spaţii expoziţionale, deoarece se intenţionează ca apropiata Sărbătoare a Rusaliilor din data de 27 mai să aibă loc în cea mai mare parte chiar în incinta Cetăţii. Până la sfârşitul săptămânii viitoare, dată ce coincide şi cu obiceiul tradiţional Bătutul Armindenilor, vor fi amenajate nu doar spaţii muzeal-expoziţionale, ci şi diferite ateliere de lucru şi meşteşuguri specifice zonei. Manifestările care se vor desfăşura se înscriu în proiectul „Obiective culturale, tradiţii şi obiceiuri în comuna Feldioara”, el vizând „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”. Menţionăm că proiectul pentru care s-a solicitat şi obţinut finanţare cu câţiva ani în urmă cuprinde organizarea de sărbători şi festivaluri care au fost odinioară tradiţionale pentru întreaga comunitate din zona Feldioarei: „Cavalerii teutoni se întorc în Cetate”, un eveniment dedicat magiei sărbătorilor de iarnă, precum şi Sărbătoarea Rusaliilor.
Feldioara este situată la 20 km de Braşov, spre nord, pe drumul E 60, în zona colinară desprinsă din Munţii Perşani care coboară spre est, până la râul Olt. Râurile Bârsa şi Vulcăniţa străbat vecinătatea localităţii şi se varsă în Olt, tot în această zonă. Densitatea hidrologică şi prezenţa pânzei freatice la mică adâncime au făcut ca apropierea cursurilor de apă să fie şi să rămână şi azi propice dezvoltării agriculturii. Pe de altă parte, Feldioara se află la distanţe relativ egale de trei dintre masivele muntoase din zonă: 40 de km faţă de Bucegi, 30 de km faţă de Postăvaru şi 45 de km faţă de Piatra Craiului. Aşezată pe un platou colinar, localitatea are o poziţie dominantă faţă de aşezările din Ţara Bârsei de Jos, iar învecinarea cu zona muntoasă împădurită a generat o altă categorie de ocupaţii tradiţionale, şi anume exploatarea forestieră şi prelucrarea lemnului. De-a lungul istoriei, începând cu aşezarea cavalerilor teutoni pe aceste locuri, în secolul XIII, Feldioara a fost Scaun de Judecată, un secol mai târziu târg liber, pentru ca apoi să dobândească statutul de cetate de azil. Astăzi, din punct de vedere administrativ-teritorial, Feldioara este centrul comunei care mai include satele Rotbav şi Reconstrucţia. Menţionăm că principalele puncte de atracţie turistică şi nu numai sunt reprezentate de Biserica Evanghelică din satul Rotbav, precum şi de Biserica Evanghelică şi Cetatea Ţărănească medievală recent restaurată din comună.
http://www.bzb.ro/stire/feldioara-cetatea-taraneasca-medievala-isi-va-deschide-in-curand-portile-pentru-vizitatori-a125065



BUNĂ ZIUA BRAȘOV, 17 mai 2018

17 evenimente culturale, aprobate spre finanţare de Consiliul Judeţean Braşov
Radu COLŢEA

Acestea vor primi din partea administraţiei judeţene suma totală de un milion de lei
Consiliul Judeţean (CJ) Braşov a publicat lista proiectelor culturale pentru care a fost aprobată cofinanţarea de la bugetul judeţului pe anul 2018. În acest an, pentru Programul de finanţare a evenimentelor culturale, administraţia judeţeană a alocat suma de 1.000.000 lei, din care 400.000 de lei pentru proiectele cu un buget total mai mare de 200.000 lei şi 600.000 de lei pentru evenimentele cu un buget total mai mic de 200.000 lei. Proiectele au fost notate cu punctaje de la 1 la 100, „finanţabile” fiind cele care au obţinut peste 70 de puncte. Pentru a obţine fonduri de la Consiliul Judeţean Braşov au fost depuse 49 de proiecte, iar în urma evaluării, doar 17 au obţinut  finanţare, suma totală a finanţării de la bugetul judeţean fiind de 993.078 lei. De altfel, mai erau încă 8 proiecte care, au obţinut peste 70 de puncte, însă, pentru că s-a depăşit suma totală alocată de la bugetul judeţean acestea au fost respinse. Alte 24 de proiecte au fost respinse fie pentru că dosarele erau incomplete, fie pentru că nu au obţinut punctajul minim sau au fost solicitate sume mai mari decât cele prevăzute în ghidul de finanţare. Dintre proiectele aprobate spre finanţare, 4 au un buget total 200.000 de lei, iar cofinanţarea totală de la de la Consiliul Judeţean Braşov se ridică la 396.950 lei (un proiect poate beneficia de o finanţare nerambursabilă de maxim 100.000 lei). Pe lista câştigătorilor se regăseşte şi „Braşov Jazz & Blues Festivalul, ediţia a VI-a” - un proiect respins de Primăria Braşov. Tot pe lista proiectelor care au obţinut finanţare este şi „Amural Festival Visual”, eveniment care va beneficia de cofinanţare şi de la Primăria Braşov. Celelalte după proiecte care pentru care a fost aprobată finanţarea din bugetul Consiliului Judeţean sunt „Festivalul de Film şi Istorii Râşnov, ediţia a 10-a” şi „C’Art Fest – Festivalul Internaţional de Artă Cristian, ediţia a V-a, 15 – 22 iulie 2018”. Pe lângă cele 4 proiecte de peste 200.000 de lei, au fost aprobate spre finanţare şi 13 evenimente cu bugete mai mici (sub 200.000 lei) suma totală a cofinanţării din partea Consiliului Judeţean fiind de 597.128 lei (maxim 50.000 lei pentru un proiect). Şi în acest caz, pe lista câştigătorilor se regăsesc evenimente declarate „nefinanţabile” de Primăria Braşov, respectiv „Dracula Film Festival”, „Caravana Metropolis – Cinema în aer liber” şi „Festivalul Internaţional de Teatru Maghiar în Braşov, ediţia a II-a”. Pe de altă parte, proiectul „Uniţi prin muzică – Primă audiţie muzicală de instrumente baroce în România – Patimile după Matei - oratoriul de Johann Sebastiann Bach” a fost aprobat spre finanţare şi de către Primăria Braşov. Solicitanţii de finanţări nemulţumiţi de punctaje pot depune contestaţii până la data de 21 mai, termenul de soluţionare fiind de 5 zile lucrătoare de la data amintită.
Proiecte cu buget mai mare de 200.000 lei, admise spre finanţare  
1. „Braşov Jazz & Blues Festivalul, ediţia a VI-a” - Asociaţia Culturală Fanzin (92,67 puncte) – finanţare nerambursabilă: 100.000 lei
2. „C’Art Fest – Festivalul Internaţional de Artă Cristian, ediţia a V-a, 15 – 22 iulie 2018” -  Asociaţia C’Art Fest  (89,33 puncte) - finanţare nerambursabilă: 100.000 lei
3. „Amural Festival Vizual” – Asociaţia Amural (84.33 puncte) – finanţate nerambursabilă: 99.250 lei
4. „Festivalul de Film şi Istorii Râşnov, ediţia a 10-a” – Asociaţia Râşnov Society (83,00 puncte) – finanţare nerambursabilă: 97.700 lei
Proiecte cu buget mai mic de 200.000 lei, admise spre finanţare 
1. „Musica Barcensis 2018, ediţia a IX-a” – Fundaţia Forum Arte (88,67 puncte) – finanţare nerambursabilă: 50.000 lei
2. „Salon BD România 100” – Asociaţia Forums (87,33 puncte) – finanţare nerambursabilă 47.830 lei
3. „Uniţi prin muzică – Primă audiţie muzicală de instrumente baroce în România – Patimile după Matei- oratoriul de Johann Sebastiann Bach”  - Asociaţia Forum Arte (86,00 puncte) – finanţare nerambursabilă: 50.000 lei
4. „Les films des Cannes a Braşov, ediţia a II-a” – Asociaţia Cimemascop (86,00 puncte) – finanţare nerambursabilă: 50.000 lei
5. „Dracula Film Festival, ediţia a VI-a” - Asociaţia Culturală Fanzin (82,33 puncte) – finanţare nerambursabilă: 50.000 lei
6. „Festivalul Internaţional de Teatru Maghiar în Braşov, ediţia a II-a” – Asociaţia pentru Diaspora Maghiară din Transilvania (81,67 puncte) – finanţare nerambursabilă: 49.500 lei
7. „Vulcanul Racoşului – resursă de dezvoltare culturală” – Asociaţia Carpaterra (81,00 puncte) – finanţare nerambursabilă: 49.000 lei
8. „Festivalul Săptămâna Haferland” – Fundaţia Michael Schmidt (79,67 puncte) – finanţare nerambursabilă: 49.925 lei
9. „Ziua stejarului” – Asociaţia Carpaterra (79,33 puncte) – finanţare nerambursabilă: 46.800 lei
10. „Vacanţa altfel” – Asociaţia Mioritics (77,67 puncte) – finnţare nerambursabilă: 50.000 lei
11. „Caravana Metropolis – Cinema în aer liber” – Asociaţia Culturală Metropolis (76,67 puncte) – finaţare nerambursabilă: 49.999 lei
12. „Cinematour Kids – ediţia a II-a, Braşov” – Asociaţia Enkidu (74,67 lei) – finanţare nerambursabilă: 50.000 lei
13. „Antares Fest 2018, ediţia a II-a, Braşov” – Asociaţia Antares Sci-Fi & Fantasz Club
http://www.bzb.ro/stire/17-evenimente-culturale-aprobate-spre-finantare-de-consiliul-judetean-brasov-a125020




Modificat la data de 22 Mai 2018

Evenimente în desfășurare